2 definiții pentru columniform
Dicționare morfologice
Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).
columnifórm adj. m., pl. columnifórmi; f. sg. columnifórmă, pl. columnifórme
Dicționare specializate
Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.
COLUMNI- „coloană, columna”. ◊ L. columna „stîlp, coloană” > fr. columni-, engl. id. > rom. columni-. □ ~form (v. -form), adj., (despre stamine) în formă de coloană.
- sursa: DETS (1987)
- adăugată de Ladislau Strifler
- acțiuni
Intrare: columniform
columniform adjectiv
adjectiv (A1) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)