2 definiții pentru colocutor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLOCUTÓR, -OÁRE s. m. f. interlocutor. (<it. collocutore)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

colocutór s. m., pl. colocutóri

Intrare: colocutor
substantiv masculin (M1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colocutor
  • colocutorul
  • colocutoru‑
plural
  • colocutori
  • colocutorii
genitiv-dativ singular
  • colocutor
  • colocutorului
plural
  • colocutori
  • colocutorilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)