5 definiții pentru colnicel


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

COLNICÉL, colnicele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui colnic.Colnic + suf. -el.

COLNICÉL, colnicele, s. n. (Pop.) Diminutiv al lui colnic.Colnic + suf. -el.

colnicél sn [At: ALECSANDRI, P. P. 283 / Pl: ~ei / E: colnic + -el] 1-2 (Pop; șhp) Colnic.

COLNICÉL, colnicele, s. n. (Popular) Diminutiv al lui colnic. Frunză verde de sulfină, Plînge mîndra și suspină, Că pe deal, pe colnicele. Și-a perdut, sărmana lele, Dragostele tinerele. ALECSANDRI, P. P. 283.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

colnicél (pop.) s. n., pl. colnicéle

Intrare: colnicel
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colnicel
  • colnicelul
  • colnicelu‑
plural
  • colnicele
  • colnicelele
genitiv-dativ singular
  • colnicel
  • colnicelului
plural
  • colnicele
  • colnicelelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

colnicel

  • 1. popular Diminutiv al lui colnic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC attach_file un exemplu
    exemple
    • Frunză verde de sulfină, Plînge mîndra și suspină, Că pe deal, pe colnicele. Și-a perdut, sărmana lele, Dragostele tinerele. ALECSANDRI, P. P. 283.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Colnic + sufix -el.
    surse: DEX '98 DEX '09