4 definiții pentru colibacilemie

colibacilemíe sf [At: DN3 / G, D: ~i / E: fr colibacilléme] (Med) Prezență a colibacilului în sânge.

COLIBACILEMÍE s.f. (Med.) Prezența colibacilului în sânge. [Gen. -iei. / < fr. colibacillémie].

COLIBACILEMÍE s. f. prezența colibacililor în sânge. (< fr. colibacillémie)


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

COLI-1 „intestin”. ◊ gr. kolon „intestin” > fr. coli-, engl. id., it. id., germ. koli- > rom. coli-. □ ~bacilemie (v. bacil/o-, v. -emie), s. f., prezență a colibacililor în sînge; ~bacilurie (v. bacil/o-, v. -urie), s. f., prezență a colibacililor în urină; ~metrie (v. -metrie1), s. f., determinare cantitativă a germenilor din grupul coliform, cu scopul de a stabili contaminarea cu floră intestinală a unor produse.

Intrare: colibacilemie
colibacilemie
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular colibacilemie colibacilemia
plural
genitiv-dativ singular colibacilemii colibacilemiei
plural
vocativ singular
plural