11 definiții pentru colaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coláj sn [At: DEX2 / Pl: ~e / E: fr collage] 1 Procedeu artistic care constă în compunerea unui tablou prin lipirea laolaltă a unor elemente eterogene. 2 (Pex) Tablou realizat prin acest procedeu.

COLÁJ, colaje, s. n. Procedeu artistic care constă în compunerea unui tablou prin lipirea laolaltă a unor elemente eterogene; p. ext. tablou realizat prin acest procedeu. – Din fr. collage.

COLÁJ, colaje, s. n. Procedeu artistic care constă în compunerea unui tablou prin lipirea laolaltă a unor elemente eterogene; p. ext. tablou realizat prin acest procedeu. – Din fr. collage.

COLÁJ s.n. (Franțuzism) 1. Legătură permanentă nematrimonială; concubinaj. 2. Procedeu de execuție a unor lucrări de pictură sau de ornamentație prin lipirea sau alipirea a diferite materiale sau elemente. ♦ Spectacol de teatru alcătuit din diferite fragmente. 3. Operație de încorporare în anumite mase alimentare a unor substanțe. ◊ Colajul sucurilor = completare a limpezirii enzimatice prin adăugare de gelatină alimentară. [< fr. collage].

COLÁJ s. n. 1. legătură permanentă nematrimonială; concubinaj. 2. procedeu de execuție a unor lucrări de pictură sau de ornamentație prin lipirea laolaltă a diferite materiale ori elemente eterogene. ◊ tablou astfel realizat. ◊ spectacol de teatru din diferite fragmente. 3. operație de încorporare în anumite mase alimentare a unor substanțe. (< fr. collage)

COLÁJ ~e n. Procedeu în arta modernă care constă în compunerea unui tablou prin lipirea a unor elemente eterogene, în scopul obținerii unui efect de ansamblu. /<fr. collage

colaj v. citat muzical.

spectácol-coláj s. n. Spectacol alcătuit din multe bucăți legate tematic sau prin autor ◊ „Istorie fabuloasă a fabulei [...] constituie un foarte reușit spectacol-colaj. V. stud. 27 III 74 p. 14. ◊ „Ultimul spectacol vizionat [...] a fost un spectacol-colaj cu textele lui N.O.” R.lit. 25 IX 75 p. 24 (din spectacol + colaj)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COLÁJ s. 1. (PICT.) papier collé. 2. (IND. ALIMENTARĂ) cleire.

COLAJ s. (IND. ALIMENTARĂ) cleire.

Intrare: colaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • colaj
  • colajul
  • colaju‑
plural
  • colaje
  • colajele
genitiv-dativ singular
  • colaj
  • colajului
plural
  • colaje
  • colajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)