9 definiții pentru cofret

cofrét sn [At: EVID. CONT. 59 / Pl: ~e / E: fr coffret] (Câteodată complinit prin „cu siguranțe”) Un fel de firidă închisă cu o ușă metalică, în care sunt grupate siguranțele unei instalații de curent electric de putere relativ mică.

COFRÉT, cofrete, s. n. Firidă închisă cu o ușă metalică, în care sunt grupate siguranțele unei instalații de curent electric de putere relativ mică. – Din fr. coffret.

COFRÉT, cofrete, s. n. Un fel de firidă închisă cu o ușă metalică, în care sunt grupate siguranțele unei instalații de curent electric de putere relativ mică – Din fr. coffret.

COFRÉT, cofrete, s. n. (Uneori determinat prin «cu siguranțe») Cutie în care sînt grupate siguranțele de la» o instalație de curent electric.

cofrét (co-fret) s. n., pl. cofréte

cofrét s. n. (sil. -fret), pl. cofréte

COFRÉT s.n. Cutie care adăpostește aparatura de siguranță a unei instalații electrice etc. [< fr. coffret].

COFRÉT s. n. dulăpior cu ușă metalică ce adăpostește aparatajul de siguranță al unei instalații electrice. (< fr. coffret)

COFRÉT ~e n. 1) Cutie închisă în care sunt montate siguranțele unei instalații electrice. 2) Firidă în peretele unei fortificații sau tranșee în care se țin muniții, medicamente etc. /<fr. coffret

Intrare: cofret
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cofret cofretul
plural cofrete cofretele
genitiv-dativ singular cofret cofretului
plural cofrete cofretelor
vocativ singular
plural