6 definiții pentru coeror

coerór sn [At: DN3 / P: ~co-e~ / Pl: ~oáre / E: fr cohéreur] (Fiz) Aparat (imaginat de Branly) pentru recepționarea semnalelor de telegrafie fără fir.

coerór s. n., pl. coeroáre

coerór s. n., pl. coeroáre

COERÓR s.n. (Fiz.) Aparat imaginat de Branly pentru recepționarea semnalelor de telegrafie fără fir. [Pron. co-e-, pl. -roare. / < fr. cohéreur].

COERÓR s. n. aparat pentru recepționarea semnalelor de telegrafie fără fir. (< fr. cohéreur)

*coerór și coherór n., pl. oare (fr. cohéreur, d. lat. cohaerére, a fi în coeziune). Aparatu care primește undele electrice în telegrafia fără sîrmă.

Intrare: coeror
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coeror coerorul
plural coeroare coeroarele
genitiv-dativ singular coeror coerorului
plural coeroare coeroarelor
vocativ singular
plural