6 definiții pentru coeror


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coeror sn [At: DN3 / P: ~co-e~ / Pl: ~oare / E: fr cohéreur] (Fiz) Aparat (imaginat de Branly) pentru recepționarea semnalelor de telegrafie fără fir.

COERÓR s.n. (Fiz.) Aparat imaginat de Branly pentru recepționarea semnalelor de telegrafie fără fir. [Pron. co-e-, pl. -roare. / < fr. cohéreur].

COERÓR s. n. aparat pentru recepționarea semnalelor de telegrafie fără fir. (< fr. cohéreur)

*coerór și coherór n., pl. oare (fr. cohéreur, d. lat. cohaerére, a fi în coeziune). Aparatu care primește undele electrice în telegrafia fără sîrmă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coerór s. n., pl. coeroáre

coerór s. n., pl. coeroáre

Intrare: coeror
substantiv neutru (N11)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coeror
  • coerorul
  • coeroru‑
plural
  • coeroare
  • coeroarele
genitiv-dativ singular
  • coeror
  • coerorului
plural
  • coeroare
  • coeroarelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)