16 definiții pentru codină

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CÓDINĂ, codini, s. f. (Pop.). 1. Lână de calitate inferioară, tunsă de pe capul, picioarele și coada oilor. 2. Grâu de calitate inferioară, amestecat cu multe corpuri străine. – Coadă + suf. -ină.

codină sf [At: JIPESCU, ap. TDRG / A și: (1) codi / Pl: (rar) ~ni / E: coadă + -ină] (Pop) 1 Lână de calitate inferioară, tunsă de pe capul, picioarele și coada (1) oilor. 2 (Bot; reg) Coada(167)-vulpii (Alopecurus geniculatus). 3 Grâu de calitate inferioară, amestecat cu multe corpuri străine Si: goz, zoană. 4 (Fig) Drojdia societății. 5 Lemne rămase acolo unde se prelucrează lemnul Si: (pop) huci, hebedig, vreascuri.

CÓDINĂ s. f. (Pop.) 1. Lână de calitate inferioară, tunsă de pe capul, picioarele și coada oilor. 2. Grâu de calitate inferioară, amestecat cu multe corpuri străine – Coadă + suf. -ină.

CÓDINĂ s. f. (Popular) 1. Lînă de calitate inferioară, tunsă de pe capul, picioarele și coada animalelor. Prețurile linii codină vor fi reduse cu 50%. B.O. 1951, 992. 2. Grîu de calitate inferioară (folosit mai ales ca hrană pentru păsări).

CÓDINĂ f. 1) Lână de calitate inferioară, tunsă de pe capul, coada sau picioarele oilor. 2) Grâu de calitate inferioară. /coadă + suf. ~ină

còdină f. 1. lână tunsă dela coadă; 2. Mold. ceea ce cade dela vânturarea grăunțelor; 3. plantă din fam. gramineelor, crește prin livezi și fânețe (Alopecurus pratensis).

códină f., pl. ĭ și e (d. coadă cu sufixu slav -ină). Lînă rămasă de la dărăcit (V. coditură). Gozurĭ, rămășiță de la vînturatu grînelor (V. coșolină). Coada vulpiĭ, o plantă (V. coadă).

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

codină (pop.) s. f., g.-d. art. codinii; pl. codini

códină s. f., g.-d. art. códinei; pl. códini

códină s. f., g.-d. art. codinei; pl. -

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CÓDINĂ s. miță, (reg.) miezură, tușinătură. (~ este lâna de calitate inferioară.)

CÓDINĂ s. v. coada-vulpii, pleavă.

CODINĂ s. miță, (reg.) miezură, tușinătură. (~ este lîna de calitate inferioară.)

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

códină, códini, s.f. (reg.) 1. lână de calitate proastă (de la cozile, picioarele și capul oilor); miezură. 2. rămășiță de grâu sau de porumb cu gunoaie; goz, zoană. 3. știulete de porumb pipernicit; ghijură, glodar, bahercă. 4. rămășițe de lemn; nuci, hebedig, vreascuri. 5. plantă din familia gramineelor care crește prin livezi și fânețe.

codínă, codine, s.f. – (reg.) Boabe de grâu sau de porumb amestecate cu gunoaie; resturi de la vânturatul grânelor, rămășițe. ♦ (top.) În codini, fânațe în Săliștea de Sus (Vișovan, 2005). – Din coadă + suf. -ină (Scriban, MDA).

Intrare: codină
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • codină
  • codina
plural
  • codini
  • codinile
genitiv-dativ singular
  • codini
  • codinii
plural
  • codini
  • codinilor
vocativ singular
plural
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

codină, codinisubstantiv feminin

popular
  • 1. Lână de calitate inferioară, tunsă de pe capul, picioarele și coada oilor. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Prețurile lînii codină vor fi reduse cu 50%. B.O. 1951, 992. DLRLC
  • 2. Grâu de calitate inferioară, amestecat cu multe corpuri străine. DEX '09 DLRLC
etimologie:
  • Coadă + sufix -ină. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.