7 definiții pentru codălbel

codălbél, ~eá smf, a [At: JIPESCU, O. / V: ~bía, ~biél, cudălbél / Pl: ~éi, ~e / E: codalb + -el] (Reg) 1-2 Codălbean (1-2).

CODĂLBÉL, -EÁ, codălbei, -ele, adj. (Reg.) Diminutiv al lui codalb.Codalb + suf. -el.

CODĂLBÉL, -EÁ, codălbei, -ele, adj. (Reg.) Diminutiv al lui codalb.Codalb + suf. -el.

CODĂLBÉL, -EA, codălbei, -le, adj. (Popular) Diminutiv al lui codalb. Boi streinei, În coadă codălbei. TEODORESCU, P. P. 139.

!codălbél (reg.) (co-dăl-/cod-ăl-) adj. m., pl. codălbéi; f. codălbeá, pl. codălbéle

codălbél adj. m. (sil. mf. cod-), pl. codălbéi; f. sg. codălbeá, pl. codălbéle

codălbél, -eá, codălbéi, -éle, adj. (reg.) 1. (animal) care are coada sau vârful cozii de culoare albă, iar restul de culoare mai închisă. 2. (om) cu părul blond; bălai.

Intrare: codălbel
codălbel adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular codălbel codălbelul codălbea codălbeaua
plural codălbei codălbeii codălbele codălbelele
genitiv-dativ singular codălbel codălbelului codălbele codălbelei
plural codălbei codălbeilor codălbele codălbelelor
vocativ singular
plural