2 intrări
19 definiții

Explicative DEX

COCONIȚĂ s. f. v. cuconiță.

COCONIȚĂ s. f. v. cuconiță.

COCONIȚĂ s. f. v. cuconiță.

CONIȚĂ s. f. v. cuconiță.

CONIȚĂ s. f. v. cuconiță.

CONIȚĂ s. f. v. cuconiță.

CUCONIȚĂ, cuconițe, s. f. Diminutiv al lui cucoană (1). [Var.: coconiță, coniță s. f.] – Cucoană + suf. -iță.

CUCONIȚĂ, cuconițe, s. f. Diminutiv al lui cucoană (1). [Var.: coconiță, coniță s. f.] – Cucoană + suf. -iță.

coconi1 v vz cuconi1

coconiță sf vz cuconiță

coniță1 sf vz cuconiță

cuconiță sf [At: DA / V: coc~ / Pl: ~țe / E: cucoană + -iță] 1-2 (Șhp) Cucoană (6) (tânără).

COCONIȚĂ. CUCONIȚĂ (pl. -țe) sf. 1 dim. COCOANĂ 2 Cocoană tînără, domnișoară 3 Maram. Oaș. Fetiță 4 Olten. 🐦 = STICLETE.

COCONI vb. IV v. cuconi.

CUCONIȚĂ, cuconițe, s. f. (Și în forma coconiță sau prescurtat, familiar, coniță; pe cale de dispariție) Diminutiv al lui cucoană. 1. v. cucoană (1). Coniță!... Veniți aici la lumină. SEBASTIAN, T. 245. Coconiță... dumneata ai luat un capriț drept amor. NEGRUZZI, S. I 25. 2. v. cucoană (2). Aflînd că boierul nu este acasă și văzînd pe cuconița într-un cerdac... – începură să se jeluiască la dînsa. ISPIRESCU, L. 180. Coniță-mare = cucoană-mare. Spuneați că vă duceți mîine la ceai la conița-mare. CAMIL PETRESCU, T. II 138. – Variante: coniță, coconiță s. f.

CUCONIȚĂ, cuconițe, s. f. Diminutiv al lui cucoană. [Var.: coconiță, coniță s. f.]

coconită f. cocoană tânără, titlu de onoare dat tinerelor fete de burghezi sau de nobili.

coconíță f., pl. e (d. cocoană, ca și ngr. kokkonitsa). Fam. Cocoană tînără. Domnișoară. – Maĭ fam. coniță. – În est cu-.

coníță, V. coconiță.

Ortografice DOOM

cuconiță s. f., g.-d. art. cuconiței; pl. cuconițe

cuconiță s. f., g.-d. art. cuconiței; pl. cuconițe

cuconiță s. f., g.-d. art. cuconiței; pl. cuconițe

Sinonime

CUCONIȚĂ s. v. sticlete.

cuconiță s. v. STICLETE.

Intrare: coconit
coconit participiu
participiu (PT2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coconit
  • coconitul
  • coconitu‑
  • coconită
  • coconita
plural
  • coconiți
  • coconiții
  • coconite
  • coconitele
genitiv-dativ singular
  • coconit
  • coconitului
  • coconite
  • coconitei
plural
  • coconiți
  • coconiților
  • coconite
  • coconitelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: cuconiță
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cuconiță
  • cuconița
plural
  • cuconițe
  • cuconițele
genitiv-dativ singular
  • cuconițe
  • cuconiței
plural
  • cuconițe
  • cuconițelor
vocativ singular
  • cuconiță
  • cuconițo
plural
  • cuconițelor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coconiță
  • coconița
plural
  • coconițe
  • coconițele
genitiv-dativ singular
  • coconițe
  • coconiței
plural
  • coconițe
  • coconițelor
vocativ singular
  • coconiță
  • coconițo
plural
  • coconițelor
substantiv feminin (F1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coniță
  • conița
plural
  • conițe
  • conițele
genitiv-dativ singular
  • conițe
  • coniței
plural
  • conițe
  • conițelor
vocativ singular
  • coniță
  • conițo
plural
  • conițelor
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

cuconi, cuconescverb

  • 1. tranzitiv A se adresa cuiva cu termenul de „cucoană, cucoane”. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Da ce nu șezi, cucoane Nicule?... – Mări, nu-l mai tot cuconi, că s-a diochea! ALECSANDRI, T. I 42. DLRLC
  • 2. reflexiv (și) depreciativ A-și da aere de cucoană (sau de boier); a se îngâmfa. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: îngâmfa
    • format_quote Iar s-a cuconit Florica. ALECSANDRI, T. 198. DLRLC
etimologie:
  • cucon DEX '09 DEX '98
  • cucoană DEX '09 DEX '98

cuconiță, cuconițesubstantiv feminin

  • 1. Diminutiv al lui cucoană. DEX '09 DEX '98 DLRLC
    • format_quote Coniță!... Veniți aici la lumină. SEBASTIAN, T. 245. DLRLC
    • format_quote Coconiță... dumneata ai luat un capriț drept amor. NEGRUZZI, S. I 25. DLRLC
    • format_quote Aflînd că boierul nu este acasă și văzînd pe cuconița într-un cerdac... începură să se jeluiască la dînsa. ISPIRESCU, L. 180. DLRLC
    • 1.1. Coniță-mare = cucoană-mare. DLRLC
      • format_quote Spuneați că vă duceți mîine la ceai la conița-mare. CAMIL PETRESCU, T. II 138. DLRLC
etimologie:
  • Cucoană + -iță. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.