Definiția cu ID-ul 965984:

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

COCON subst., derivat din tema coc; termen folosit cu sensul de „copil” și „tînăr” în sinaxare: Chelsie Coconul (Syn 8 ian); Cei șapte coconi din Efes (4 aug) etc. Din sec. al XIII-lea pînă în sec. al XVIII-lea coconi și cocoane însemnează „fii și fete” (Sd VI 490), fără distincție de clasă socială. I. 1. Coconul, Chelsie; Cocona, fiica lui C-tin Caragea, 1591 (Fil C 252). 2. Coconea, Dan (AO XIV 105). 3. Coconeț, Lazor (Sur XXIV); Coconeață, fam. (AO XXI 173). 4. Cocoaneș, fam., act. 5. Coconea, vecin (17 B IV 300). Cuconea 1608 (Cat. mold. I). 6. Cocoana f., 1572 (Sur XIX); Cucoana f. (16 A III 26); – fata Gligăi (Isp IV 2). II. Scurtat: 1. Conul t. (16 A 1 310); Conea, fam., act. 2. Conei, Stoian, munt. (RI XII 107); – Coman, munt., 1658 (BCI XII 104). 3. Conilă (Dm). 4. Cf. + -achi: Conachi, Costache poetul; – Manolachi (Bîr I), scurt. < coconachi; v. și Conac.