COCKTAIL, cocktailuri, s. n. 1. Amestec de băuturi alcoolice cu ingrediente. 2. Recepție de proporții mai modeste. [Pr.: cocteil. – Var.: cocteil] – Din engl., fr. cocktail.

cocktail sn vz cocteil

COCTEIL, s. n. v. cocktail.

coctail sn vz cocteil

cocteil sn [At: DEX² / V: ~tail / A: cocteil / Pl: ~uri / E: eg, fr cocktail] 1 Băutură preparată dintr-un amestec de băuturi alcoolice (lichior, coniac, vin, etc.) și diferite ingrediente. 2 Reuniune la care se servesc cocteiluri (1). 3 Băuturi din amestec de băuturi nealcoolice.

COCTEIL, cocteiluri, s. n. 1. Băutură preparată dintr-un amestec de băuturi alcoolice (cu ingrediente). 2. Recepție de proporții mai modeste. [Scris și: cocktail] – Din engl., fr. cocktail.

COCTAIL s.n. v. cocteil.

COCTEIL s.n. 1. Băutură de origine americană, preparată dintr-un amestec de diferite lichide alcoolice (lichior, coniac, vin) și diferite ingrediente. 2. Reuniune la care se servește această băutură. [Pron. coc-teil, pl. -luri, var. coctail s.n. / < engl., fr. cocktail].

COCTEIL s. n. 1. băutură dintr-un amestec de lichior, coniac sau vin cu zeamă de lămâie, sirop de zahăr și gheață. 2. reuniune mondenă la care se servește această băutură. 3. (fig.) ansamblu constituit dintr-un amestec de elemente diverse. 4. ~ Molotov = proiectil ofensiv constând dintr-o sticlă umplută cu un lichid exploziv. (< engl., fr. cocktail)

cocktail Molotov sint. s. Sticlă umplută cu benzină, folosită drept grenadă ◊ „Seara [...] grupuri de extremiști de dreapta, în majoritate skinhead (tineri extremiști naționaliști), înarmați cu bastoane de baseball, cuțite, pistoale cu încărcături lacrimogene, lansatoare de rachete luminoase, lanțuri și răngi au atacat căminele candidaților la azil. Au incendiat locuințe, aruncând cocktailuri Molotov.” R.l. 8 IX 92 p. 7 [pron. cocteil Molotov] (din engl., fr. cocktail Molotov; DMC 1966)

COCTEIL ~uri n. 1) Băutură obținută dintr-un amestec de alcool cu sirop. 2) Recepție cu un număr redus de participanți (la care se servește această băutură). /<fr., engl. cocktail

cocktail (engl.) [pron. kokteĭl] (desp. kock-tail)/cocteil (desp. -teil) s. n., pl. cocktailuri/cocteiluri

!cocktail (angl.) [pron. cocteĭl]/cocteil (cock-tail/coc-teil), s. n., pl. cocktailuri/cocteiluri

cocteil s. n. (sil. -teil), pl. cocteiluri

COCKTAIL s. n. v. cocteil.

cocteil s. n. sg. (tox.) 1. cocaină injectabilă combinată cu heroină. 2. (prin ext.) amestec de diverse droguri.