14 definiții pentru cocaină


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cocaínă sf [At: DEX2 / P: ~ca-i~ / E: fr cocaïne] (Far) Alcaloid extras din frunzele de coca, întrebuințat ca anestezic local și ca stupefiant.

COCAÍNĂ s. f. (Farm.) Alcaloid extras din frunzele de coca, folosit ca anestezic local și ca stupefiant. – Din fr. cocaïne.

COCAÍNĂ s. f. (Farm.) Alcaloid extras din frunzele de coca, întrebuințat ca anestezic local și ca stupefiant. – Din fr. cocaïne.

COCAÍNĂ s. f. Substanță otrăvitoare extrasă din frunzele unui arbore exotic, întrebuințată în medicină ca anestezic local; e în același timp un stupefiant primejdios.

COCAÍNĂ s.f. Substanță toxică extrasă din planta numită coca, folosită ca stupefiant sau ca anestezic local. [Pron. -ca-i-. / < fr. cocaïne].

COCAÍNĂ s. f. alcaloid toxic din frunzele de coca sau obținut prin sinteză, ca anestezic total. (< fr. cocaïne)

COCAÍNĂ f. Substanță toxică obținută din frunzele arbustului coca, folosită în medicină ca anestezic. [G.-D. cocainei; Sil. -ca-i-] /<fr. cocaïne

cocaină f. compozițiune organică extrasă din nuca de coca, întrebuințată ca anestezic local în medicina oculară și dentară.

*cocaínă f., pl. e (d. cocă 2). Chim. Un alcaloid anestezic scos din frunzele de cocă 3.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cocaínă s. f., g.-d. art. cocaínei

cocaínă s. f., g.-d. art. cocaínei


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

COCAÍNĂ s. (FARM.) (pop.) praf alb.

COCAI s. (FARM.) (pop.) praf alb.


Dicționare de argou

Se explică doar sensurile argotice ale cuvintelor.

COCAINĂ Albă-ca-Zăpada, coc, cocteil, fulg, H+C, linie, pietre, praf, praf alb, praf de înger, pudră de mătase, pulbere, stea voioasă, superbombă, trip, white poney, zăpadă, zâna albă.

Intrare: cocaină
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cocai
  • cocaina
plural
genitiv-dativ singular
  • cocaine
  • cocainei
plural
vocativ singular
plural

cocaină

  • 1. farmacie; farmacologie Alcaloid extras din frunzele de coca, folosit ca anestezic local și ca stupefiant.
    surse: DEX '09 DLRLC DN

etimologie: