O definiție pentru cobâltău
Dicționare specializate
Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.
cobâltắu, cobâltauă, s.n. – (reg.) Teren mlăștinos. ♦ (top.) Cobâltauă, fânațe în Groșii Țibleșului (Vișovan, 2008). – Var. a lui cobâltoc, cf. băltoacă; sau din magh. koboltó (Drăganu, cf. DER).
Intrare: cobâltău
cobâltău
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.