5 definiții pentru coasigurare


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

coasigurare sf [At: DN3 / Pl: ~rări / E: fr coassurance] Asigurare simultană a mai multor persoane în limita sumei depuse în garanție.

COASIGURÁRE, coasigurări, s. f. Asigurare simultană a mai multor persoane în limita sumei depuse în prealabil. [Pr.: co-a-] – După fr. coassurance.

COASIGURÁRE, coasigurări, s. f. Asigurare simultană a mai multor persoane în limita sumei depuse în prealabil. [Pr.: co-a-] – După fr. coassurance.

COASIGURÁRE s.f. Asigurare simultană a mai multor persoane în limita sumei depuse în garanție. [După fr. coassurance].

COASIGURÁRE s. f. asigurare simultană la mai mulți asiguratori. (după fr. coassurance)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

coasiguráre s. f. (sil. co-a-), pl. coasigurări

Intrare: coasigurare
coasigurare substantiv feminin
  • silabație: co-a-
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • coasigurare
  • coasigurarea
plural
  • coasigurări
  • coasigurările
genitiv-dativ singular
  • coasigurări
  • coasigurării
plural
  • coasigurări
  • coasigurărilor
vocativ singular
plural