2 intrări

11 definiții

clorurat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: clorură] 1-3 (D. substanțe) Supus clorurării (1-3).

CLORURÁT, -Ă, clorurați, -te, adj. (Despre substanțe) Supus acțiunii de clorurare. – V. clorura.

CLORURÁT, -Ă, clorurați, -te, adj. (Despre substanțe) Supus acțiunii de clorurare. – V. clorura.

clorura vt [At: DEX2 / Pzi: ~réz / E: fr chlorurer] 1 A combina cu clorul. 2 A transforma o substanță în clorură. 3 (Fex) A trata lâna cu clor pentru a căpăta luciu și afinitate la coloranți.

CLORURÁ, clorurez, vb. I. Tranz. A efectua o clorurare. – Din fr. chlorurer.

CLORURÁ, clorurez, vb. I. Tranz. A efectua o clorurare. – Din fr. chlorurer.

clorurá (a ~) vb., ind. prez. 3 clorureáză

clorurá vb., ind. prez. 1 sg. cloruréz, 3 sg. și pl. clorureáză

CLORURÁ vb. I. tr. 1. A trata cu clor unele substanțe organice. 2. A trata lâna cu clor pentru a-i da luciu și o mare afinitate pentru coloranți. [< fr. chlorurer].

CLORURÁ vb. tr. a combina cu clor anumiți compuși organici. (< fr. chlorurer)

A CLORURÁ ~éz tranz. (molecule ale unor compuși organici) A trata cu atomi de clor. /<fr. chlorurer

Intrare: clorurat
clorurat adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clorurat
  • cloruratul
  • cloruratu‑
  • clorura
  • clorurata
plural
  • clorurați
  • clorurații
  • clorurate
  • cloruratele
genitiv-dativ singular
  • clorurat
  • cloruratului
  • clorurate
  • cloruratei
plural
  • clorurați
  • cloruraților
  • clorurate
  • cloruratelor
vocativ singular
plural
Intrare: clorura
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • clorura
  • clorurare
  • clorurat
  • cloruratu‑
  • clorurând
  • clorurându‑
singular plural
  • clorurea
  • clorurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • clorurez
(să)
  • clorurez
  • cloruram
  • clorurai
  • clorurasem
a II-a (tu)
  • clorurezi
(să)
  • clorurezi
  • clorurai
  • clorurași
  • cloruraseși
a III-a (el, ea)
  • clorurea
(să)
  • clorureze
  • clorura
  • clorură
  • clorurase
plural I (noi)
  • clorurăm
(să)
  • clorurăm
  • cloruram
  • clorurarăm
  • cloruraserăm
  • clorurasem
a II-a (voi)
  • clorurați
(să)
  • clorurați
  • clorurați
  • clorurarăți
  • cloruraserăți
  • cloruraseți
a III-a (ei, ele)
  • clorurea
(să)
  • clorureze
  • clorurau
  • clorura
  • cloruraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)