2 intrări

11 definiții

clorurát, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~áți, ~e / E: clorură] 1-3 (D. substanțe) Supus clorurării (1-3).

CLORURÁT, -Ă, clorurați, -te, adj. (Despre substanțe) Supus acțiunii de clorurare. – V. clorura.

CLORURÁT, -Ă, clorurați, -te, adj. (Despre substanțe) Supus acțiunii de clorurare. – V. clorura.

clorurá vt [At: DEX2 / Pzi: ~réz / E: fr chlorurer] 1 A combina cu clorul. 2 A transforma o substanță în clorură. 3 (Fex) A trata lâna cu clor pentru a căpăta luciu și afinitate la coloranți.

CLORURÁ, clorurez, vb. I. Tranz. A efectua o clorurare. – Din fr. chlorurer.

CLORURÁ, clorurez, vb. I. Tranz. A efectua o clorurare. – Din fr. chlorurer.

clorurá (a ~) vb., ind. prez. 3 clorureáză

clorurá vb., ind. prez. 1 sg. cloruréz, 3 sg. și pl. clorureáză

CLORURÁ vb. I. tr. 1. A trata cu clor unele substanțe organice. 2. A trata lâna cu clor pentru a-i da luciu și o mare afinitate pentru coloranți. [< fr. chlorurer].

CLORURÁ vb. tr. a combina cu clor anumiți compuși organici. (< fr. chlorurer)

A CLORURÁ ~éz tranz. (molecule ale unor compuși organici) A trata cu atomi de clor. /<fr. chlorurer

Intrare: clorurat
clorurat adjectiv
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clorurat cloruratul clorura clorurata
plural clorurați clorurații clorurate cloruratele
genitiv-dativ singular clorurat cloruratului clorurate cloruratei
plural clorurați cloruraților clorurate cloruratelor
vocativ singular
plural
Intrare: clorura
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a) clorura clorurare clorurat clorurând singular plural
clorurea clorurați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) clorurez (să) clorurez cloruram clorurai clorurasem
a II-a (tu) clorurezi (să) clorurezi clorurai clorurași cloruraseși
a III-a (el, ea) clorurea (să) clorureze clorura clorură clorurase
plural I (noi) clorurăm (să) clorurăm cloruram clorurarăm cloruraserăm, clorurasem*
a II-a (voi) clorurați (să) clorurați clorurați clorurarăți cloruraserăți, cloruraseți*
a III-a (ei, ele) clorurea (să) clorureze clorurau clorura cloruraseră
* Formă nerecomandată sau greșită – (arată)