11 definiții pentru cloric
clóric am [At: LTR / Pl: ~ici / E: fr chlorique] (Îs) Acid ~ Acid oxigenat al clorului, folosit ca oxidant.
CLÓRIC adj. (În sintagma) Acid cloric = acid oxigenat al clorului, folosit ca oxidant. – Din fr. chlorique.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLÓRIC adj. (În sintagma) Acid cloric = acid oxigenat al clorului, folosit ca oxidant. – Din fr. chlorique.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CLÓRIC adj. m. (În expr.) Acid cloric = acid al clorului, care nu se găsește în stare liberă și care intră în compoziția cloraților.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clóric adj. m.
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clóric adj. m.
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CLÓRIC adj.m. Acid cloric = acid oxigenat al clorului. [< fr. chlorique].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLÓRIC adj. acid ~ = acid oxigenat al clorului, oxidant foarte puternic. (< fr. chlorique)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CLÓRIC ~că (~ci, ~ce): Acid ~ acid oxigenat al clorului. /<fr. chlorique
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
cloric a. acid cloric, combinarea clorului cu oxigenul.
- sursa: Șăineanu, ed. VI (1929)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
*clóric, -ă adj. (d. clor). Chim. Acid cloric, rezultat din combinațiunea cloruluĭ cu oxigenu.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| substantiv masculin (M13) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | cloric | cloricul |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | cloric | cloricului |
| plural | — | — | |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||