2 intrări

15 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clonare sf [At: DEX2 / Pl: ~nări / E: clona] (Gen) Obținere de celule vii identice plecând de la o singură celulă Si: clonaj.

CLONÁRE, clonări, s. f. Acțiunea de a clona și rezultatul ei. – V. clona.

CLONÁRE s. f. Acțiunea de a clona și rezultatul ei. – V. clona.

clonáre s. f. (biol.) Reproducere prin cloni ◊ „Comisia de sănătate a Senatului va interzice printr-o lege clonarea ființelor umane în România.” Ev.z. 12 III 97 p. 12; v. și 15 III 97 p. 5 (din clona)

clona vt [At: DEX2 / Pzi: ~nez / E: clonă] (Gen) A obține numeroase celule vii identice plecând de la o singură celulă.

CLONÁ, clonez, vb. I. Tranz. (Biol.) A izola din clon indivizi care vor deveni cap de linie pentru noi generații. – Din engl. clone.

CLONÁ, clonez, vb. I. Tranz. (Biol.) A izola din clon indivizi care vor deveni cap de linie pentru noi generații. – Din clon.

CLONÁ vb. tr. a izola din clon indivizi care vor deveni cap de linie pentru generații. (< engl. clone)

cloná vb. I (biol.) A realiza, prin reproducție asexuată, exemplare genetic asemănătoare (aici sens figurat) ◊ „Biografia mea [...] clonează întreaga concepție comunistă despre structura societății.” R.l. internaț. 7 IX 94 p. 1 (din engl. clone; BD 1970)

A CLONÁ ~éz tranz. (indivizi, organisme) A izola din clon pentru a deveni cap de serie pentru noi generații. /Din clon


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*clonáre s. f., g.-d. art. clonắrii; pl. clonắri

clonáre s. f., g.-d. art. clonării; pl. clonări

*cloná (a ~) vb., ind. prez. 3 cloneáză

cloná vb., ind. prez. 1 sg. clonéz, 3 sg. și pl. cloneáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CLONÁRE s. (biol.) v. clonaj.

Intrare: clonare
substantiv feminin (F113)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clonare
  • clonarea
plural
  • clonări
  • clonările
genitiv-dativ singular
  • clonări
  • clonării
plural
  • clonări
  • clonărilor
vocativ singular
plural
Intrare: clona
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • clona
  • clonare
  • clonat
  • clonatu‑
  • clonând
  • clonându‑
singular plural
  • clonea
  • clonați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • clonez
(să)
  • clonez
  • clonam
  • clonai
  • clonasem
a II-a (tu)
  • clonezi
(să)
  • clonezi
  • clonai
  • clonași
  • clonaseși
a III-a (el, ea)
  • clonea
(să)
  • cloneze
  • clona
  • clonă
  • clonase
plural I (noi)
  • clonăm
(să)
  • clonăm
  • clonam
  • clonarăm
  • clonaserăm
  • clonasem
a II-a (voi)
  • clonați
(să)
  • clonați
  • clonați
  • clonarăți
  • clonaserăți
  • clonaseți
a III-a (ei, ele)
  • clonea
(să)
  • cloneze
  • clonau
  • clona
  • clonaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)