7 definiții pentru clociumb
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
clociúmb sn vz clocimp
CLOCIÚMB s. m. (Reg.) Partea rămasă deasupra pământului din trunchiul unui copac tăiat; buturugă. – Din cloambă + pociumb.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de lgall
- acțiuni
clocímp sn [At: H V 17 / V: ~iúmp, ~iúmb / Pl: ~uri / E: ns cf cloambă + pociumb] (Reg) 1 Ciot al unei ramuri prost tăiate. 2 Ciot rămas după tăiatul cocenilor de porumb. 3 Cui de lemn. 4 Asperitate. 5 Pociumb. 6 Suportul vârtelniței. 7 (Fig) Cuib de hoți.
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
clocímp, -cĭúmp, -cĭúmb, V. pocĭumb.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
pocĭúmb (sud) și -mp (nord) m. (po- și cĭump). Țăruș, par gros, stîlp: pocĭumbu ariiĭ (steajăru), al vîrtelnițeĭ (stîrcĭogu). Fig. Om îndesat, ghindoc, dop, bursuc: Om mic, îndesat ca un pocĭump (VR. 1910, 6, 289). – În vest clocímp, -cĭúmp, -cĭúmb (GrS. 1937, 246), cĭot, nod.
- sursa: Scriban (1939)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CLOCIÚMB s. v. fus.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
clociumb s. v. FUS.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
substantiv masculin (M1) | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |