9 definiții pentru clocitor
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
clocitor, ~oare [At: BIANU, D. S. / Pl: ~i, ~oare / E: cloci + – tor] 1 af (D. păsări) Care clocește. 2 sf Incubator pentru pui de pasăre. 3 sf (Iuz) Incubator pentru copii.
CLOCITOÁRE, (1) clocitoare, adj., (2) clocitori, s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care clocește, bună de clocit. 2. S. f. Instalație pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Cloci + suf. -toare.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLOCITOÁRE, (1) clocitoare, adj., (2) clocitori, s. f. 1. Adj. (Despre păsări) Care clocește, bună de clocit. 2. S. f. Aparat, instalație pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Cloci + suf. -toare.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CLOCITOÁRE1, clocitoare, adj. (Despre unele păsări) Care clocește, bună de clocit. Găină clocitoare.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLOCITOÁRE, clocitori, adj. f., s. f. 1. (Despre păsări) Care clocește, bună de clocit. 2. S. f. Aparat pentru clocitul artificial al ouălor sau al icrelor. – Din cloci + suf. -(i)toare.
- sursa: DLRM (1958)
- adăugată de Zavaidoc
- acțiuni
CLOCITOÁRE1 ~ adj. (despre păsări) Care clocește; bună de clocit. Găină ~. /a cloci + suf. ~toare
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
clocitoáre1 adj. f., (pasăre) s. f., pl. clocitoáre
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clocitoáre adj. f., (pasăre) s. f., pl. clocitoáre
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare etimologice
Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.
CLOCITÓR, CLOCITOÁRE, clocitóri, clocitoáre, adj. (Despre păsări) Care clocește. (cloci + suf. -tor)
- sursa: DER (1958-1966)
- adăugată de tavi
- acțiuni
adjectiv (A66) Surse flexiune: DER | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
plural |
|
|
|
| |
vocativ | singular | — | — | ||
plural | — | — |
clocitor
- 1. (Despre păsări) Care clocește, bun(ă) de clocit.surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC un exempluexemple
- Găină clocitoare.surse: DLRLC
-
etimologie:
- Cloci + sufix -toare.surse: DEX '98 DEX '09