7 definiții pentru cloceală

cloceálă sf [At: JIPESCU, O. 84 / Pl: ~océli / E: cloci + -(e)ală] 1 Clocire (1). 2 (Înv) Căldură înăbușitoare. 3-4 (Ccr) Apă sălcie sau aliment alterat (din cauza căldurii).

CLOCEÁLĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a (se) cloci.Cloci + suf. -eală.

CLOCEÁLĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a (se) cloci.Cloci + suf. -eală.

CLOCEÁLĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a cloci. [Racii] aci intră la cloceală, aci își lepădă icrele,- aci să despoaie și toată iarna, cît ține înghețul, nici picior dă rac nu să vede. STĂNOIU, C. I. 82.

CLOCEÁLĂ, cloceli, s. f. Acțiunea de a (se) cloci. – Din cloci + suf. -eală.

cloceálă s. f., g.-d. art. clocélii; pl. clocéli

cloceálă s. f., g.-d. art. clocélii; pl. clocéli

Intrare: cloceală
cloceală substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clocea cloceala
plural cloceli clocelile
genitiv-dativ singular cloceli clocelii
plural cloceli clocelilor
vocativ singular
plural