opțiuni
  • info

10 definiții pentru clientelar

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLIENTELAR, -Ă, clientelari, -e, adj. 1. Care este bazat pe clientelism, pe favoritism sau pe urmărirea intereselor personale. 2. (În Antichitatea romană) Care aparținea clienților unui patrician roman. ◊ Relații (sau raporturi etc.) clientelare = relații existente între Imperiul Roman și populațiile străine, prin care acestea din urmă, fără a fi incluse în imperiu, recunoșteau autoritatea Romei în schimbul protecției de care se bucurau din partea ei. [Pr.: cli-en-] – Din client.

clientelar, ~ă a [At: DN2 / P: cli-en~ / Pl: ~i, ~e / E: client] 1 Care aparține clienților (1). 2 Referitor la clienți (1). 3 (Îs) Relații (sau raporturi etc.) ~e Relațiile dintre statul antic roman și unele populații străine care, deși nu aparțineau imperiului, recunoșteau autoritatea Romei în schimbul protecției. 4 (Dep; îas) Relații dintre un demnitar și o persoană care-i acordă foloase necuvenite în schimbul protecției.

CLIENTELAR, -Ă, clientelari, -e, adj. Care aparține clienților (3), privitor la clienți. ◊ Relații (sau raporturi etc.) clientelare = relații existente între statul roman și unele populații străine, prin care acestea din urmă, fără a fi incluse în imperiu recunoșteau autoritatea Romei în schimbul protecției de care se bucurau din partea ei. [Pr.: cli-en-] – Din client.

CLIENTELAR, -Ă adj. Relativ la clientelă (1) [în DN]; (p. ext.) referitor la raportul care exista între statul roman, ca patron, și populațiile străine care se recunoșteau dependente de autoritatea Romei. [< clientelă + -ar].

CLIENTELAR, -Ă adj. relativ la clientelă (1); (p. ext.) referitor la raportul între statul roman, ca patron, și populațiile străine. (< clientelă + -ar)

CLIENTELAR ~ă (~i, ~e) Care ține de clientelă; propriu clientelei. [Sil. cli-en-] /clientelă + suf. ~ar

*clientelár, -ă adj. (d. clientelă. Cp. cu tutelar). Care e în clientela altuĭa: stat clientelar.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

clientelar (desp. cli-en-) adj. m., pl. clientelari; f. clientelară, pl. clientelare

clientelar (cli-en-) adj. m., pl. clientelari; f. clientelară, pl. clientelare

clientelar adj. m. (sil. cli-en-), pl. clientelari; f. sg. clientelară, pl. clientelare

Intrare: clientelar
clientelar adjectiv
  • silabație: cli-en- info
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clientelar
  • clientelarul
  • clientelaru‑
  • clientelară
  • clientelara
plural
  • clientelari
  • clientelarii
  • clientelare
  • clientelarele
genitiv-dativ singular
  • clientelar
  • clientelarului
  • clientelare
  • clientelarei
plural
  • clientelari
  • clientelarilor
  • clientelare
  • clientelarelor
vocativ singular — —
plural — —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

clientelar, clientelarăadjectiv

  • 1. Care este bazat pe clientelism, pe favoritism sau pe urmărirea intereselor personale. DEX '09 DN
  • 2. (În Antichitatea romană) Care aparținea clienților unui patrician roman. DEX '09 DN
    • 2.1. Relații (sau raporturi etc.) clientelare = relații existente între Imperiul Roman și populațiile străine, prin care acestea din urmă, fără a fi incluse în imperiu, recunoșteau autoritatea Romei în schimbul protecției de care se bucurau din partea ei. DEX '09
etimologie:
  • client DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.