11 definiții pentru claustra


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

claustra vtr [At: M. I. CARAGIALE, C. 97 / Pzi: ~rez / E: fr claustrer] (Liv) 1-2 A (se) închide într-o mănăstire. 3-4 A (se) izola într-un loc retras.

CLAUSTRÁ, claustrez, vb. I. Refl. și tranz. (Livr.) A (se) închide într-o mănăstire sau a (se) izola într-un loc retras. [Pr.: cla-us-] – Din fr. claustrer.

CLAUSTRÁ, claustrez, vb. I. Refl. și tranz. (Livr.) A (se) închide într-o mănăstire sau a (se) izola într-un loc retras. [Pr.: cla-us-] – Din fr. claustrer.

CLAUSTRÁ, claustrez, vb. I. Refl. (Rar) A se închide într-o mănăstire sau într-un loc izolat (ca într-o mănăstire) Pantazi... se claustră în vătuita sa locuință, unde făcu noapte (= întuneric). M. I. CARAGIALE, C. 97. – Pronunțat: cla-us-.

CLAUSTRÁ vb. I. refl., tr. (Rar) A (se) închide, a (se) izola într-o mănăstire sau în alt loc retras. [< fr. claustrer, cf. lat. claustrum – loc închis].

CLAUSTRÁ vb. refl., tr. a (se) închide într-o mănăstire, a (se) izola într-un loc retras. (< fr. claustrer, lat. claustrare)

A CLAUSTRÁ ~éz tranz. A face să se claustreze. [Sil. cla-us-] /<fr. claustrer

A SE CLAUSTRÁ mă ~éz intranz. 1) (despre persoane) A se retrage într-o mănăstire. 2) fig. A se îndepărta de tumultul vieții, trăind în singurătate; a se retrage; a se închide; a se pustnici; a se izola. [Sil. cla-us-] /<fr. se claustrer


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

claustrá (a ~) (livr.) (cla-us-) vb., ind. prez. 3 claustreáză

claustrá vb. (sil. cla-us-), ind. prez. 1 sg. claustréz, 3 sg. și pl. claustreáză


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: claustra
  • silabație: cla-us-tra
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • claustra
  • claustrare
  • claustrat
  • claustratu‑
  • claustrând
  • claustrându‑
singular plural
  • claustrea
  • claustrați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • claustrez
(să)
  • claustrez
  • claustram
  • claustrai
  • claustrasem
a II-a (tu)
  • claustrezi
(să)
  • claustrezi
  • claustrai
  • claustrași
  • claustraseși
a III-a (el, ea)
  • claustrea
(să)
  • claustreze
  • claustra
  • claustră
  • claustrase
plural I (noi)
  • claustrăm
(să)
  • claustrăm
  • claustram
  • claustrarăm
  • claustraserăm
  • claustrasem
a II-a (voi)
  • claustrați
(să)
  • claustrați
  • claustrați
  • claustrarăți
  • claustraserăți
  • claustraseți
a III-a (ei, ele)
  • claustrea
(să)
  • claustreze
  • claustrau
  • claustra
  • claustraseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

claustra

  • 1. livresc A (se) închide într-o mănăstire sau a (se) izola într-un loc retras.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN sinonime: izola un exemplu
    exemple
    • Pantazi... se claustră în vătuita sa locuință, unde făcu noapte (= întuneric). M. I. CARAGIALE, C. 97.
      surse: DLRLC

etimologie: