7 definiții pentru clastocarst


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

clastocárst sn [At: DEX2 / Pl: ~uri / E: rs кластокарст] (Glg) Complex de fenomene și forme de relief dezvoltate pe roci cu o solubilitate redusă.

CLASTOCÁRST, clastocarsturi, s. n. (Geol.) Forme de relief rezultate în urma unui complex de fenomene dezvoltate pe roci cu o solubilitate redusă. – Din rus. klastokarst.

CLASTOCÁRST, clastocarsturi, s. n. (Geol.) Complex de fenomene și forme de relief dezvoltate pe roci cu o solubilitate redusă. – Din rus. klastokarst.

CLASTOCÁRST s.n. Procese în forme de relief asemănătoare celor carstice, care iau naștere prin dizolvarea substanțelor solubile ce se găsesc dispersate în diverse roci. [< rus. klastokarst].

CLASTOCÁRST s. n. complex de fenomene și forme de relief asemănătoare celor carstice, ce iau naștere prin dizolvarea substanțelor solubile care se găsesc dispersate în diverse roci. (< fr. clastocarste, rus. klastokarst)


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

clastocárst s. n., pl. clastocársturi


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CLASTOCÁRST (< fr. {i}; {s} gr. klastos „sfărîmat” + fr. karstique „carstic”) s. n. Forme de relief rezultate în urma unui complex de fenomene dezvoltate pe roci cu o solubilitate redusă (loess, gresii, tufuri calcaroase și vulcanice) și rezultate în urma dizolvării și spălării particulelor minerale din aceste roci ducînd la sufoziunea și tasarea acestora.

Intrare: clastocarst
clastocarst substantiv neutru
substantiv neutru (N24)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clastocarst
  • clastocarstul
  • clastocarstu‑
plural
  • clastocarsturi
  • clastocarsturile
genitiv-dativ singular
  • clastocarst
  • clastocarstului
plural
  • clastocarsturi
  • clastocarsturilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)