opțiuni
  • info

2 intrări

10 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLASICIZÁT, -Ă, clasicizați, -te, adj. Care a devenit clasic. – V. clasiciza.

CLASICIZÁT, -Ă, clasicizați, -te, adj. Care a devenit clasic. – V. clasiciza.

clasicizat, ~ă a [At: DEX2 / Pl: ~ați, ~e / E: clasiciza] Care a devenit clasic (1).

CLASICIZÁ, clasicizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a dobândi caracter clasic. – Clasic + suf. -iza.

CLASICIZÁ, clasicizez, vb. I. Tranz. și refl. A da sau a dobândi caracter clasic. – Clasic + suf. -iza.

clasiciza vtr [At: DEX2 / Pzi: ~zez / E: clasic + -iza] 1-2 A da (sau a dobândi) caracter clasic (2).

CLASICIZÁ vb. I. tr. A da un caracter clasic. [< clasic + -iza].

CLASICIZÁ vb. I. tr., refl. a da, a dobândi un caracter clasic. II. intr. a imita pe clasici. (< it. classicizzare)

A CLASICIZÁ ~éz tranz. A face să se clasicizeze. /clasic + suf. ~iza

A SE CLASICIZÁ se ~eáză intranz. A căpăta caracter clasic. /clasic + suf. ~iza


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

*clasicizá (a ~) vb., ind. prez. 3 clasicizeáză

clasicizá vb., ind. prez. 1 sg. clasicizéz, 3 sg. și pl. clasicizeáză

Intrare: clasicizat
clasicizat adjectiv
adjectiv (A2)
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clasicizat
  • clasicizatul
  • clasicizatu‑
  • clasicizată
  • clasicizata
plural
  • clasicizați
  • clasicizații
  • clasicizate
  • clasicizatele
genitiv-dativ singular
  • clasicizat
  • clasicizatului
  • clasicizate
  • clasicizatei
plural
  • clasicizați
  • clasicizaților
  • clasicizate
  • clasicizatelor
vocativ singular — —
plural — —
Intrare: clasiciza
verb (VT201)
Surse flexiune: DOR
infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)
  • clasiciza
  • clasicizare
  • clasicizat
  • clasicizatu‑
  • clasicizând
  • clasicizându‑
 singular plural
  • clasicizează
  • clasicizați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu)
  • clasicizez
 (să)
  • clasicizez
  • clasicizam
  • clasicizai
  • clasicizasem
a II-a (tu)
  • clasicizezi
 (să)
  • clasicizezi
  • clasicizai
  • clasicizași
  • clasicizaseși
a III-a (el, ea)
  • clasicizează
 (să)
  • clasicizeze
  • clasiciza
  • clasiciză
  • clasicizase
plural I (noi)
  • clasicizăm
 (să)
  • clasicizăm
  • clasicizam
  • clasicizarăm
  • clasicizaserăm
  • clasicizasem
a II-a (voi)
  • clasicizați
 (să)
  • clasicizați
  • clasicizați
  • clasicizarăți
  • clasicizaserăți
  • clasicizaseți
a III-a (ei, ele)
  • clasicizează
 (să)
  • clasicizeze
  • clasicizau
  • clasicizară
  • clasicizaseră
* formă nerecomandată sau greșită – (arată)
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

clasicizat

  • 1. Care a devenit clasic.
    surse: DEX '98 DEX '09

etimologie:

  • vezi clasiciza
    surse: DEX '98 DEX '09

clasiciza

  • 1. A da sau a dobândi caracter clasic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. intranzitiv A imita pe clasici.
    surse: MDN '00

etimologie:

  • Clasic + sufix -iza.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN