10 definiții pentru clasament
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
CLASAMÉNT, clasamente, s. n. Ordinea valorică în care sunt grupați, potrivit rezultatelor obținute, participanții la o competiție; tabel care conține această ordine. – Din fr. classement.
clasamént sn [At: DA / Pl: ~e / E: fr classement] 1 Ordinea în care sunt clasați concurenții într-o întrecere. 2 Tabel cu clasamentul (1).
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLASAMÉNT, clasamente, s. n. Ordinea în care sunt clasați concurenții într-o competiție sportivă, potrivit rezultatelor obținute la ea; tabel care conține această ordine. – Din fr. classement.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de ibogdank
- acțiuni
CLASAMÉNT, clasamente, s. n. Ordinea în care sînt rînduiți concurenții la o competiție sportivă, potrivit rezultatelor obținute. Echipa a obținut primul loc în clasament.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CLASAMÉNT s.n. Ordinea reușitei concurenților într-o competiție sportivă. [Cf. fr. classement].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLASAMÉNT s. n. ordine a reușitei concurenților într-o competiție (sportivă). (< fr. classement)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
CLASAMÉNT ~e n. Ordine în care sunt clasați participanții la o competiție conform rezultatelor obținute. /<fr. classement
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
clasamént s. n., pl. clasaménte
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clasamént s. n., pl. clasaménte
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Dicționare relaționale
Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.
CLASAMÉNT s. top.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
genitiv-dativ | singular |
|
|
plural |
|
| |
vocativ | singular | — | |
plural | — |
clasament
- 1. Ordinea valorică în care sunt grupați, potrivit rezultatelor obținute, participanții la o competiție; tabel care conține această ordine.exemple
- Echipa a obținut primul loc în clasament.surse: DLRLC
-
etimologie:
- limba franceză classementsurse: DEX '09 DEX '98 DN