6 definiții pentru clarisim
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
clarísim, ~ă sm, a [At: CODRU-DRĂGUȘANU, C. 213 / V: ~issim / Pl: ~i, ~e / E: lat clarissimus] 1 sm (Trs; înv) Titlu de reverență dat preoților catolici sau greco-catolici. 2 sm (Trs; înv) Persoană cu titlul de clarisim (1). 3 a (Liv) Care este foarte clar. modificată
CLARÍSIM, -Ă, clarisimi, -e, adj. (Livr.) Care este foarte clar. – Din lat. clarissimus.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLARÍSIM, -Ă, clarisimi, -e, adj. (Livr.) Care este foarte clar. – Din lat. clarissimus.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de bogdang
- acțiuni
CLARÍSIM, -Ă adj. (Liv.) Foarte clar. [< it. clarissimo, lat. clarissimus].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLARÍSIM, -Ă adj. foarte clar. (< it. clarissimo, lat. clarissimus)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
clarísim (livr.) adj. m., pl. clarísimi; f. clarísimă, pl. clarísime
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
clarisím adj. m., pl. clarisími; f. sg. clarisímă, pl. clarisíme
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
| adjectiv (A1) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
|
|
| plural |
|
|
|
| |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||