clarinetístă s. f., g.-d. art. clarinetístei; pl. clarinetíste

clarinetístă s. f., pl. clarinetíste

clarinetíst, ~ă smf [At: CONTEMPORANUL V, 5 / Pl: ~iști, ~e / E: fr clarinettiste, ger Klarinettist] Persoană care cântă la clarinet.

CLARINETÍST, -Ă, clarinetiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă la clarinet. – Din fr. clarinettiste, germ. Klarinettist.

CLARINETÍST, -Ă, clarinetiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cântă din clarinet. – Din fr. clarinettiste, germ. Klarinettist.

CLARINETÍST, -Ă, clarinetiști, -ste, s. m. și f. Persoană care cîntă la clarinet. Abia trăgîndu-șî sufletul, venea, cu pași mărunți, clarinetistul Trifan. CONTEMPORANUL, VI 5.

clarinetíst s. m., pl. clarinetíști

clarinetíst s. m., pl. clarinetíști

CLARINETÍST, -Ă s.m. și f. Cântăreț la clarinet. [Cf. fr. clarinettiste, it. clarinettista].

CLARINETÍST, -Ă s. m. f. cântăreț la clarinet. (< fr. clarinettiste, germ. Klarinettist)

CLARINETÍST ~stă (~ști, ~ste) m. și f. Muzicant care cântă la clarinet. /<fr. clarinettiste, germ. Klarinettist

*clarinetíst, -ă s. (d. clarinet; fr. -ettiste, it. -ettista). Care cîntă din clarinet.