4 definiții pentru clapotaj
Dicționare explicative
Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.
clapotaj sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr clapotage] (Med) Zgomot ca un clipocit perceput atunci când există lichid într-o cavitate a corpului.
CLAPOTÁJ s.n. (med.) Zgomot (ca un clipocit) perceput în cazurile când există lichid în diferite cavități ale organismului. [< fr. clapotage].
- sursa: DN (1986)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CLAPOTÁJ s. n. zgomot perceput în cazurile când există lichid în diferite cavități ale organismului. (< fr. clapotage)
- sursa: MDN '00 (2000)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
Dicționare morfologice
Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.
clapotáj s. n., pl. clapotáje
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Intrare: clapotaj
clapotaj substantiv neutru
| substantiv neutru (N1) Surse flexiune: DOR | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| genitiv-dativ | singular |
|
|
| plural |
|
| |
| vocativ | singular | — | |
| plural | — | ||
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)