4 definiții pentru clapotaj

clapotáj sn [At: DN3 / Pl: ~e / E: fr clapotage] (Med) Zgomot ca un clipocit perceput atunci când există lichid într-o cavitate a corpului.

clapotáj s. n., pl. clapotáje

CLAPOTÁJ s.n. (med.) Zgomot (ca un clipocit) perceput în cazurile când există lichid în diferite cavități ale organismului. [< fr. clapotage].

CLAPOTÁJ s. n. zgomot perceput în cazurile când există lichid în diferite cavități ale organismului. (< fr. clapotage)

Intrare: clapotaj
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular clapotaj clapotajul
plural clapotaje clapotajele
genitiv-dativ singular clapotaj clapotajului
plural clapotaje clapotajelor
vocativ singular
plural