9 definiții pentru clacaj


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CLACÁJ, clacaje, s. n. Faptul de a claca; întindere, ruptură sau leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, apărute în urma unui efort fizic. – Din fr. claquage.

CLACÁJ, clacaje, s. n. Faptul de a claca; întindere, ruptură sau leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, apărute în urma unui efort fizic. – Din fr. claquage.

clacáj sn [At: ENC. VET. 30 / Pl: ~e / E: fr cluquage] 1-3 (Rar) Clacare (1-3). 4 Leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, apărută după un efort fizic.

CLACÁJ s.n. 1. Distensie, ruptură a unui ligament, a unui mușchi. 2. Boală a cailor, care se manifestă prin umflarea tendoanelor, în special la picioarele din față. [< fr. claquage].

CLACÁJ s. n. 1. distensie, ruptură a unui ligament, a unui mușchi. 2. boală a cailor care se manifestă prin umflarea tendoanelor. (< fr. claquage)

CLACÁJ ~e n. 1) Distensie a fibrelor musculare datorită unui efort fizic. 2) Boală a cailor manifestată prin umflarea tendoanelor, mai ales la picioarele din față. /<fr. claquage


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

Intrare: clacaj
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • clacaj
  • clacajul
  • clacaju‑
plural
  • clacaje
  • clacajele
genitiv-dativ singular
  • clacaj
  • clacajului
plural
  • clacaje
  • clacajelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

clacaj

  • 1. Faptul de a claca; întindere, ruptură sau leziune a tendoanelor ori a ligamentelor de la picioare, apărute în urma unui efort fizic.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN sinonime: clacare
  • 2. Boală a cailor, care se manifestă prin umflarea tendoanelor, în special la picioarele din față.
    surse: DN

etimologie: