10 definiții pentru civit


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

civít, ~ă [At: TARIF (1792), ap. ȘIO / V: (înv) țevít / E: tc çivit] (Înv) 1 sms Indigo. 2 sn Culoarea indigo. 3 a Albastru-închis.

CIVÍT, -Ă, civiți, -te, adj. (Pop.) Albastru-închis; vânăt. – Din tc. čivit.

CIVÍT, -Ă, civiți, -te, adj. (Pop.) Albastru-închis; vânăt. – Din tc. čivit.

CIVÍT, -Ă, civiți, -te, adj. (Munt.) Albastru-închis; vînăt. Parcă-l văd, c-o mînă în șerparu-i civit, alergînd de colo-colo. DELAVRANCEA, S. 18. Birjarii... înfășurați în dulămi roșii și civite își înfundau căciulile pe ochi. MACEDONSKI, O. III 81. În fund de tot, înălțîndu-se în albăstreala înnegurată a cerului, se pierdeau culmile păduroase ale Steșicului, învelite în umbre viorii, civite și negre. ODOBESCU, S. A. 442.

civit a. și n. albastru închis, indigo. [Turc. ČIVIT].

*civít, -ă adj. (turc. čivid, čivit; sîrb. čivit). Rar azĭ. Albastru închis (indigo). S. n., pl. urĭ. Vechĭ. Haĭnă albastră închisă. – Azĭ e înlocuit pin barbarizmu fr. bleu marin, pron. bleomarén!


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

civít (pop.) adj. m., pl. civíți; f. civítă, pl. civíte

civít adj. m., pl. civíți; f. sg. civítă, pl. civíte


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

civít s. m.1. Indigo, colorant albastru-închis. – 2. Culoare albastru-închis. – 3. Sulfat de cupru. – 4. Pînză bleumarin. Tc. çivit (Roesler 607; Șeineanu, II, 139; Loewe 63; Ronzevalle 78), cf. sb. čivit.

Intrare: civit
civit adjectiv
adjectiv (A2)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • civit
  • civitul
  • civitu‑
  • civi
  • civita
plural
  • civiți
  • civiții
  • civite
  • civitele
genitiv-dativ singular
  • civit
  • civitului
  • civite
  • civitei
plural
  • civiți
  • civiților
  • civite
  • civitelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

civit

  • 1. popular Albastru-închis.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: vânăt (adj.) 3 exemple
    exemple
    • Parcă-l văd, c-o mînă în șerparu-i civit, alergînd de colo-colo. DELAVRANCEA, S. 18.
      surse: DLRLC
    • Birjarii... înfășurați în dulămi roșii și civite își înfundau căciulile pe ochi. MACEDONSKI, O. III 81.
      surse: DLRLC
    • În fund de tot, înălțîndu-se în albăstreala înnegurată a cerului, se pierdeau culmile păduroase ale Steșicului, învelite în umbre viorii, civite și negre. ODOBESCU, S. A. 442.
      surse: DLRLC

etimologie: