12 definiții pentru ciupitură

ciupitúră sf[At: COSTINESCU / Pl: ~ri / E: ciupi + -itură] 1-12 Ciupire (1-12). 13 (Ccr) Bucățică (sau cantitate mică) ciupită din ceva. 14-15 Semne lăsate de variolă sau de bube. 16 Semn care rămâne în urma unei pișcături. 17 (Înv) Sistem de tăiere din loc în loc a arborilor dintr-o pădure.

CIUPITÚRĂ, ciupituri, s. f. 1. Pișcătură, înțepătură; (concr.) semn, urmă rămasă pe piele în urma unei pișcături; spec. fiecare dintre micile cicatrice rămase după variolă. 2. (Rar) Bucățică ruptă sau ciupită din ceva. – Ciupi + suf. -tură.

CIUPITÚRĂ, ciupituri, s. f. 1. Pișcătură, înțepătură; (concr.) semn, urmă rămasă pe piele în urma unei pișcături; spec. fiecare dintre micile cicatrice rămase după variolă. 2. (Rar) Bucățică ruptă sau ciupită din ceva. – Ciupi + suf. -tură.

CIUPITÚRĂ, ciupituri, s. f. 1. Pișcătură, înțepătură. 2. Semn, urmă rămasă pe piele în urma unei pișcături sau după vărsat. 3. (Rar) Bucățică ruptă sau ciupită din ceva; cantitate mică (cît poți prinde cu primele trei degete).

ciupitúră s. f., g.-d. art. ciupitúrii; pl. ciupitúri

ciupitúră s. f., g.-d. art. ciupitúrii; pl. ciupitúri

CIUPITÚRĂ s. 1. ciupeală, pișcare, pișcătură. (O ~ făcută cuiva pe piele.) 2. v. înțepătură.

CIUPITÚRĂ ~i f. 1) Loc de unde s-a ciupit. O ~ pe braț. 2) Parte mică desprinsă din ceva prin ciupire. 3) Urmă rămasă pe față de la variolă. /a ciupi + suf. ~tură

ciupitură f. 1. fapta ciupirii și efectul ei; 2. semn sau bubă de vărsat.

cĭupitúră f., pl. ĭ. Rezultatu cĭupiriĭ. Semn rămas pe față după vărsat.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CIUPITÚRĂ s. 1. ciupeală, pișcare, pișcătură. (O ~ făcută cuiva.) 2. înțepătură, pișcătură. (O ~ de țînțar.)


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

nici cât să chiorăști un șoarece / cât o ciupitură de purice / cât negru sub unghie / cât un vârf de ac expr. deloc.

Intrare: ciupitură
ciupitură substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular ciupitu ciupitura
plural ciupituri ciupiturile
genitiv-dativ singular ciupituri ciupiturii
plural ciupituri ciupiturilor
vocativ singular
plural