5 definiții pentru ciuciulean


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciuciuleán2 sm [At: PĂCALĂ, M. R. 116/ Pl: ~eni / E: ciuculi + -ean] (Bot; reg) 1 Specie de bureți care se usucă. 2 (Îc) ~-de-toamnă Buretele-oilor (Polyporus ovinus).

ciuciuleán1 sm [At: ANTIPA, P. / V: ~lán / Pl: ~eni / E: ciuci2 + -(u)lean] 1-2 (Iht; șhp; reg) Crap (mic).

ciuciu(lean) m. crap mai mic de 30 cm. [Cf. ciuciulete].

țuțuĭán m., pl. ĭenĭ (d. țuțuĭ, var. din țuguĭ, adică „om cu căcĭula țuguĭată saŭ moțată”. D. rom. saŭ mrom. cĭucĭulĭan, cĭocîrlan, vine ngr. tsutsulĭános, cĭocîrlan, adică „moțat”. Cp. cu mrom. cĭucĭulă, pisc, și drom. cĭocoĭ). Cĭoban din regiunea Sibiuluĭ (CL. 1912, 123) saŭ Ardelean în general (ca moș Nichifor coțcaru al luĭ Creangă). Fig. Mold. Țopîrlan, om de un aspect rustic: ce țuțuĭan! V. zaporojan și marangoz.


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

ciuciuleán, ciuciuléni, s.m. (reg.) pui de crap (mai mic decât ciortanul); ciuciu.

Intrare: ciuciulean
ciuciulean substantiv masculin
substantiv masculin (M20)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciuciulean
  • ciuciuleanul
  • ciuciuleanu‑
plural
  • ciuciuleni
  • ciuciulenii
genitiv-dativ singular
  • ciuciulean
  • ciuciuleanului
plural
  • ciuciuleni
  • ciuciulenilor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)