2 intrări

16 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

ciubotăríe1 sf [At: DA / V: (reg) ciob~ / Pl: ~ii / E: ciubotar + -ie] (Reg) Cizmărie1.

ciubotăríe2 sf [At: DA / V: (reg) ciob~ / Pl: ~ii / E: ciubotă + -ărie] (Reg) Cizmărie2.

CIUBOTĂRÍE1 s. f. (Reg.) Meseria ciubotarului; cizmărie1. [Var.: ciobotăríe s. f.] – Ciubotar + suf. -ie.

CIUBOTĂRÍE1 s. f. (Reg.) Meseria ciubotarului; cizmărie1. [Var.: ciobotăríe s. f.] – Ciubotar + suf. -ie.

CIUBOTĂRÍE2, ciubotării, s. f. (Reg.) Atelierul ciubotarului; cizmărie2. [Var.: ciobotăríe s. f.] – Ciubotă + suf. -ărie.

CIUBOTĂRÍE2, ciubotării, s. f. (Reg.) Atelierul ciubotarului; cizmărie2. [Var.: ciobotăríe s. f.] – Ciubotă + suf. -ărie.

CIUBOTĂRÍE, (2) ciubotarii, s. f. 1. Meseria ciubotarului. Aș face ciubote dacă aș ști ciubotăria. ALECSANDRI, T. 1249. 2. Atelierul ciubotarului. (Atestat în forma ciobotărie) Se oprise în fața unei ciobotării, privind lung firma. CAMILAR, N. II 319. – Variantă: ciobotăríe s. f.

CIUBOTĂRÍE ~i f. pop. 1) la sing. Meseria de ciubotar; cizmărie. 2) Atelier unde se repară (sau se confecționează) încălțăminte; cizmărie. 3) la sing. rar Reparație (sau confecționare) a încălțămintei. [Art. ciubotăria; G.-D. ciubotăriei; Sil. ri-e] /ciubotar + suf. ~ie

ciobotărie sf vz ciubotărie

CIOBOTĂRÍE2 s. f. v. ciubotărie2.

CIOBOTĂRÍE2 s. f. v. ciubotărie2.

CIOBOTĂRÍE1 s. f. v. ciubotărie1.

CIOBOTĂRÍE1 s. f. v. ciubotărie1.

CIOBOTĂRÍE s. f. v. ciubotărie.

cĭobotăríe f. (d. cĭobotă). Mold. Cizmărie, meseria saŭ prăvălia cĭobotaruluĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

ciubotăríe (reg.) s. f., art. ciubotăría, g.-d. art. ciubotăríei; (ateliere) pl. ciubotăríi, art. ciubotăríile

ciubotăríe (meserie, atelier) s. f., art. ciubotăría, g.-d. art. ciubotăríei; (ateliere) pl. ciubotăríi, art. ciubotăríile


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIUBOTĂRÍE s. v. cizmărie, pantofărie.

ciubotărie s. v. CIZMĂRIE. PANTOFĂRIE.

Intrare: ciubotărie (atelier)
ciubotărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciubotărie
  • ciubotăria
plural
  • ciubotării
  • ciubotăriile
genitiv-dativ singular
  • ciubotării
  • ciubotăriei
plural
  • ciubotării
  • ciubotăriilor
vocativ singular
plural
ciobotărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciobotărie
  • ciobotăria
plural
  • ciobotării
  • ciobotăriile
genitiv-dativ singular
  • ciobotării
  • ciobotăriei
plural
  • ciobotării
  • ciobotăriilor
vocativ singular
plural
Intrare: ciubotărie (meserie)
ciubotărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciubotărie
  • ciubotăria
plural
  • ciubotării
  • ciubotăriile
genitiv-dativ singular
  • ciubotării
  • ciubotăriei
plural
  • ciubotării
  • ciubotăriilor
vocativ singular
plural
ciobotărie substantiv feminin
substantiv feminin (F134)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciobotărie
  • ciobotăria
plural
  • ciobotării
  • ciobotăriile
genitiv-dativ singular
  • ciobotării
  • ciobotăriei
plural
  • ciobotării
  • ciobotăriilor
vocativ singular
plural

ciubotărie (atelier) ciobotărie

etimologie:

  • ciubotă + sufix -ărie.

ciubotărie (meserie) ciobotărie

etimologie:

  • ciubotar + sufix -ie.
    surse: NODEX