2 intrări
- ciubotăresc ciobotăresc
- ciubotări
13 definiții
ciubotăresc, ~ească a [At: DA / Pl: ~ești / V: (reg) ciob~ / E: ciubotar + -esc] 2 (Reg) Cizmăresc (1-2).
CIUBOTĂRÉSC, -EÁSCĂ, ciubotărești, adj. (Reg.) Cizmăresc. [Var.: ciobotărésc, -eáscă adj.] – Ciubotar + suf. -esc.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIUBOTĂRÉSC, -EÁSCĂ, ciubotărești, adj. (Reg.) Cizmăresc. [Var.: ciobotărésc, -eáscă adj.] – Ciubotar + suf. -esc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de hai
- acțiuni
CIUBOTĂRÉSC, -EÁSCĂ, ciubotărești, adj. (Mold.) De ciubotar, al ciubotarilor. Scule ciubotărești.
- sursa: DLRLC (1955-1957)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
ciubotărésc (reg.) adj. m., f. ciubotăreáscă; pl. m. și f. ciubotăréști
- sursa: DOOM 2 (2005)
- adăugată de raduborza
- acțiuni
ciubotărésc adj. m., f. ciubotăreáscă; pl. m. și f. ciubotăréști
- sursa: Ortografic (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIUBOTĂRÉSC adj. v. cizmăresc.
- sursa: Sinonime (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
CIUBOTĂRÉSC ~eáscă (~éști) pop. 1) Care ține de ciubotari; propriu ciubotarilor; cizmăresc. Scule ~ești. 2) Care ține de ciubotărie; specific ciubotăriei. /ciubotar + suf. ~esc
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
ciobotăresc, ~ească a vz ciubotăresc
- sursa: MDA2 (2010)
- adăugată de blaurb.
- acțiuni
CIOBOTĂRÉSC, -EÁSCĂ adj. v. ciubotăresc.
- sursa: DEX '09 (2009)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
CIOBOTĂRÉSC, -EÁSCĂ adj. v. ciubotăresc.
- sursa: DEX '98 (1998)
- adăugată de IoanSoleriu
- acțiuni
A CIUBOTĂRÍ ~ ésc intranz. rar A practica meseria de ciubotar; a fi ciubotar. /Din ciubotar
- sursa: NODEX (2002)
- adăugată de siveco
- acțiuni
Definiții din dicționare specializate
Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.
ciubotăresc adj. v. CIZMĂRESC.
- sursa: Sinonime82 (1982)
- adăugată de LauraGellner
- acțiuni
| adjectiv (A81) Surse flexiune: DOR | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | ciubotăresc | ciubotărescul | ciubotărească | ciubotăreasca |
| plural | ciubotărești | ciubotăreștii | ciubotărești | ciubotăreștile | |
| genitiv-dativ | singular | ciubotăresc | ciubotărescului | ciubotărești | ciubotăreștii |
| plural | ciubotărești | ciubotăreștilor | ciubotărești | ciubotăreștilor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| adjectiv (A81) | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | ciobotăresc | ciobotărescul | ciobotărească | ciobotăreasca |
| plural | ciobotărești | ciobotăreștii | ciobotărești | ciobotăreștile | |
| genitiv-dativ | singular | ciobotăresc | ciobotărescului | ciobotărești | ciobotăreștii |
| plural | ciobotărești | ciobotăreștilor | ciobotărești | ciobotăreștilor | |
| vocativ | singular | — | — | ||
| plural | — | — | |||
| verb (V401) | infinitiv | infinitiv lung | participiu | gerunziu | imperativ pers. a II-a | ||
| (a) ciubotări | ciubotărire | ciubotărit | ciubotărind | singular | plural | ||
| ciubotărește | ciubotăriți | ||||||
| numărul | persoana | prezent | conjunctiv prezent | imperfect | perfect simplu | mai mult ca perfect | |
| singular | I (eu) | ciubotăresc | (să) ciubotăresc | ciubotăream | ciubotării | ciubotărisem | |
| a II-a (tu) | ciubotărești | (să) ciubotărești | ciubotăreai | ciubotăriși | ciubotăriseși | ||
| a III-a (el, ea) | ciubotărește | (să) ciubotărească | ciubotărea | ciubotări | ciubotărise | ||
| plural | I (noi) | ciubotărim | (să) ciubotărim | ciubotăream | ciubotărirăm | ciubotăriserăm, ciubotărisem* | |
| a II-a (voi) | ciubotăriți | (să) ciubotăriți | ciubotăreați | ciubotărirăți | ciubotăriserăți, ciubotăriseți* | ||
| a III-a (ei, ele) | ciubotăresc | (să) ciubotărească | ciubotăreau | ciubotăriră | ciubotăriseră | ||
ciubotăresc ciobotăresc
- exemple
- Scule ciubotărești.surse: DLRLC
-
- surse: NODEX
etimologie:
- ciubotar + sufix -esc.surse: DEX '09 NODEX