opțiuni
  • info

11 definiții pentru ciubeică

din care

Explicative DEX

CIUBEICĂ, ciubeici, s. f. (Reg.) Lulea (de calitate proastă). – Ciub[uc] + suf. -eică.

CIUBEICĂ, ciubeici, s. f. (Reg.) Lulea (de calitate proastă). – Ciub[uc] + suf. -eică.

ciubeică sf [At: ALECSANDRI, T. 1771 / Pl: ~ici / E: ciub[uc] + -eică] 1-2 (Irn; înv) Lulea (de calitate inferioară).

CIUBEICĂ (pl. -ci) sf. Lulea scurtă: mozolea în gură o ~ fără tintiun (SAD.) [comp. CIUBUC].

CIUBEICĂ, ciubeici, s. f. (Mold.) Lulea (proastă). Sta lîngă foc și tot mozolea în gură o ciubeică fără tiutiun. SADOVEANU, O. A. II 115. Aleargă pîn’te-i preface-n fum, Și tidva-ți în ciubeică, și oasele-ți în scrum! ALECSANDRI, T. 1067.

CIUBEICĂ ~ci f. reg. Pipă scurtă (improvizată). /ciub[uc] + suf. ~eică

ciubeică f. lulea proastă. [Diminutiv din ciubuc].

cĭubéĭcă f., pl. ĭ și e (d. cĭubuc). Mold. Rar. Lulea proastă.

CIOABĂ (pl. -be) sf. 1 Bucov. = CIUBEICĂ: ia-ți lut și-ți, fă o ~ cu un ciubuc lung (SB.). 2 Trans. (VIC.) Vas de lemn spurcat [comp. CIOB].

Ortografice DOOM

ciubeică (înv.) (desp. -bei-) s. f., g.-d. art. ciubeicii; pl. ciubeici

ciubeică (reg.) (-bei-) s. f., g.-d. art. ciubeicii; pl. ciubeici

ciubeică s. f. (sil. -bei-), g.-d. art. ciubeicii; pl. ciubeici

Intrare: ciubeică
ciubeică substantiv feminin
  • silabație: ciu-bei-că info
substantiv feminin (F46)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • ciubeică
  • ciubeica
plural
  • ciubeici
  • ciubeicile
genitiv-dativ singular
  • ciubeici
  • ciubeicii
plural
  • ciubeici
  • ciubeicilor
vocativ singular —
plural —
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

ciubeică, ciubeicisubstantiv feminin

  • 1. regional Lulea (de calitate proastă). DEX '09 DEX '98 DLRLC
    sinonime: lulea
    • format_quote Sta lîngă foc și tot mozolea în gură o ciubeică fără tiutiun. SADOVEANU, O. A. II 115. DLRLC
    • format_quote Aleargă pîn’te-i preface-n fum, Și tidva-ți în ciubeică, și oasele-ți în scrum! ALECSANDRI, T. 1067. DLRLC
etimologie:
  • Ciub[uc] + -eică. DEX '98 DEX '09

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.