opțiuni

6 definiții pentru cipolin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIPOLÍN s. n. 1. Marmură albă care conține mică sau alte minerale colorate, în straturi ce traversează roca. 2. Motiv decorativ oriental pentru porțelanuri, compus din frunze, fructe și flori. – Din it. cipollino.

CIPOLÍN s. n. 1. Marmură albă care conține mică sau alte minerale colorate, în straturi ce traversează roca. 2. Motiv decorativ oriental pentru porțelanuri, compus din frunze, fructe și flori. – Din it. cipollino.

CIPOLÍN s.n. 1. (Geol.) Marmură albă conținând straturi de mică albă sau de alte minerale. 2. Motiv decorativ compus din flori, frunze și fructe, împrumutat de la porțelanurile japoneze. [< it. cipollino, cf. gr. cipolin].

CIPOLIN s. n. 1. rocă metamorfică din marmură albă conținând straturi de mică albă sau alte minerale cristalizate. 2. motiv decorativ din flori, frunze, fructe, împrumutat de la porțelanurile japoneze. (< it. cipollino)

CIPOLÍN n. geol. Marmură albă, conținând și straturi de alte minerale. /<it. cipolino


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cipolín s. n.

cipolín s. n.

Intrare: cipolin
substantiv neutru (N29)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cipolin
  • cipolinul
  • cipolinu‑
plural — —
genitiv-dativ singular
  • cipolin
  • cipolinului
plural — —
vocativ singular —
plural —
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cipolin

  • 1. Marmură albă care conține mică sau alte minerale colorate, în straturi ce traversează roca.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN
  • 2. Motiv decorativ oriental pentru porțelanuri, compus din frunze, fructe și flori.
    surse: DEX '09 DEX '98 DN

etimologie: