Definiția cu ID-ul 965813:

Enciclopedice

CINTA. 1. – P. (L Pl 365) și s., ard. 2. Cinte de Veneția, nobil ard.; Cintei s. 3. Cintul, 1719 (Aș Br 17). 4. Cintelea fam. (Șez).

Exemple de pronunție a termenului „cinta” (2 clipuri)
Clipul 1 / 2