11 definiții pentru cineamator

cineamatór, ~oáre smf [At: DEX2 / P: ~ne-a~ / Pl: ~í, ~oáre / E: cine[ast] + amator] Cineast amator Si: cinefil.

CINEAMATÓR, -OÁRE, cineamatori, -oare, s. m. și f. Cineast amator. [Pr.: -ne-a-] – Cine[ast] + amator.

CINEAMATÓR, -OÁRE, cineamatori, -oare, s. m. și f. Cineast amator. [Pr.: -ne-a-] – Cine[ast] + amator.

cineamatór (-ne-a-) s. m., pl. cineamatóri

cineamatór s. m. (sil. -ne-a-), pl. cineamatóri

CINEAMATÓR s. v. cinefil.

CINEAMATÓR, -OÁRE s.m. și f. Cinefil. [Pron. -ne-a-. / et. incertă].

CINEAMATÓR, -OÁRE s. m. f. cineast amator. (< cine- + amator)

cineamatoáre (-ne-a-) s. f., g.-d. art. cineamatoárei; pl. cineamatoáre

cineamatoáre s. f. (sil. -ne-a-) → amatoare


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cineamatór s.m. (cinem.) Amator de filme ◊ „Revista cuprinde rubrici permanente consacrate cineamatorismului (ție, cineamatorule) și universităților populare de cultură cinematografică.” Cont. 17 XI 61 p. 5; v. și 5 X 79 p. 11 (din cine- + amator, după fr. cinéphile; FC I 139; Fl. Dimitrescu în LL 10/65 p. 233, L. Mareș în SMFC V p. 67, I. Iordan în SCL 4/70 p. 39; DN3, DEX-S)

Intrare: cineamator
cineamator substantiv masculin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cineamator cineamatorul
plural cineamatori cineamatorii
genitiv-dativ singular cineamator cineamatorului
plural cineamatori cineamatorilor
vocativ singular
plural