6 definiții pentru cincizecime

cincizecíme [At: HASDEU, I. C. 27 / V: cinzecíme / Pl: ~mi / E: cincizeci + -ime] 1 n A cincizecea parte dintr-un întreg. 2 sf (Pop; îcr; îs) ~mea luminată Perioada dintre Paște și Rusalii.

CINCIZECÍME, cincizecimi, s. f. 1. A cincizecea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. 2. Evenimentul și sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, la 50 de zile după Învierea lui Hristos, peste apostolii și cei dintâi ucenici creștini, marcând nașterea Bisericii. 3. Una dintre cele trei mari sărbători la evrei, socotită drept ziua când Dumnezeu i-a dat lui Moise Legea. – Cincizeci + suf. -ime.

cincizecíme (cinci-) [cinci pron. în tempo rapid cin] s.f., g.-d. art. cincizecímii, pl. cincizecími

cincizecíme num. (sil. cinci-) [cinci- pron. cin- în tempo rapid]


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

CINCIZECÍME (‹ cinci + zece) s. f. 1. Evenimentul și sărbătoarea pogorârii Duhului Sfânt, la 50 de zile după învierea lui Hristos, peste apostoli și cei dintâi ucenici creștini, marcând nașterea Bisericii; Rusalii, Pogorârea Duhului Sfânt. 2. Una din cele trei mari sărbători ale pelerinajului, la evrei, socotită ca ziua când Dumnezeu i-a dat lui Moise „Legea”.


Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel.

Cincizecíme 1. (La evrei) Sărbătoare care avea loc la 50 de zile după Paștile evreiesc, numită și Sărbătoarea săptămânilor sau a secerișului (adică la 6 săptămâni, timpul cât dura secerișul). Cincizecimea amintește și ziua când Dumnezeu a dat tablele Legii prin Moise. 2. (La creștini) Praznic împărătesc cu dată schimbătoare, care are loc la 50 de zile după Învierea Domnului (duminica a opta după Paști), când se sărbătorește pogorârea Sfântului Duh peste apostoli; Duminica pogorârii Sfântului Duh; Rusaliile.

Intrare: cincizecime
cincizecime substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cincizecime cincizecimea
plural cincizecimi cincizecimile
genitiv-dativ singular cincizecimi cincizecimii
plural cincizecimi cincizecimilor
vocativ singular
plural

cincizecime

  • 1. A cincizecea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale.
    surse: DEX '09
  • 2. Evenimentul și sărbătoarea Pogorârii Duhului Sfânt, la 50 de zile după Învierea lui Hristos, peste apostolii și cei dintâi ucenici creștini, marcând nașterea Bisericii.
    surse: DEX '09
  • 3. Una dintre cele trei mari sărbători la evrei, socotită drept ziua când Dumnezeu i-a dat lui Moise Legea.
    surse: DEX '09

etimologie:

  • (1.) Cincizeci + sufix -ime.
    surse: DEX '09