8 definiții pentru cincime

cincíme nf [At: (a. 1862) URICARIUL V, 26/26 / Pl: ~mi / E: cinci + -ime] 1 A cincea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. 2 (Înv; îs) Întâia ~ Aristocrație de cel mai înalt rang. corectată

CINCÍME, cincimi, s. f. A cincea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. – Cinci + suf. -ime.

CINCÍME, cincimi, s. f. A cincea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale. – Cinci + suf. -ime.

CINCÍME, cincimi, s. f. A cincea parte dintr-un întreg. Două cincimi și cu trei cincimi fac un întreg.

!cincíme s. f., g.-d. art. cincímii; pl. cincími

CINCÍME ~i f. Fiecare dintre părțile egale ale unui întreg împărțit în cinci; a cincea parte din ceva. /cinci + suf. ~ime

cincime f. a cincea parte din cinci.

cincíme f. A cincea parte dintr’un întreg. Un tot compus din cincĭ, pin analogie cu treime. V. protipendadă.


Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

cincíme s. f., g.-d. art. cincímii; pl. cincími

Intrare: cincime
substantiv feminin (F107)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cincime
  • cincimea
plural
  • cincimi
  • cincimile
genitiv-dativ singular
  • cincimi
  • cincimii
plural
  • cincimi
  • cincimilor
vocativ singular
plural

cincime

  • 1. A cincea parte dintr-un întreg împărțit în părți egale.
    surse: DEX '09 DLRLC NODEX un exemplu
    exemple
    • Două cincimi și cu trei cincimi fac un întreg.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • (1.) Cinci + sufix -ime.
    surse: DEX '09 NODEX