12 definiții pentru cimotie


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIMÓTIE, cimotii, s. f. (Reg.) Rudă, neam. – Din magh. csemete, csimota.

CIMÓTIE, cimotii, s. f. (Reg.) Rudă, neam. – Din magh. csemete, csimota.

cimótie sf [At: (a. 1853) URICARIUL VII, 119 / V: cem~, ceméție, ~mátină, ~met~ / Pl: ~ii / E: mg csemete] 1 (Mol) Creangă. 2 (Reg) Rudă (îndepărtată).

CIMÓTIE, cimotii, s. f. (Mold.) Rudă. Da, da! sînt chiar oleacă de cimotie și cu popa David. HOGAȘ, M. N. 144. La mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitul Iacob, care era oleacă cimotie cu noi... CREANGĂ, A. 19.

CIMÓTIE ~i f. pop. Persoană înrudită prin alianță cu altă persoană; membru al aceleiași familii; rudă; neam. ◊ Cu toată ~a cu toți ai casei; cu toată familia. [Art. cimotia; G.-D. cimotiei; Sil. -ti-e] /<ung. csimota

cimotie f. Mold. rudenie depărtată: era o leacă de cimotie cu noi CR. [Ung. CSIMOTA, odraslă].

cimótie f. (ung. csimota, csemete, csomota, rămurică, d. csoma, vlăstar). Nord. Rudă, neam: a fi cimotie cu cineva. – În Ml. cemétie: toată cemetia, tot neamu, toată pojijia.

cimátină sf vz cimotie


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cimótie (-ti-e) (reg.) s. f., art. cimótia (-ti-a), g.-d. art. cimótiei; pl. cimótii, art. cimótiile (-ti-i-)

cimótie s. f. (sil. -ti-e), art. cimótia (sil. -ti-a), g.-d. art. cimótiei; pl. cimótii, art. cimótiile (sil. -ti-i-)


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIMÓTIE s. v. neam, rubedenie, rudă, rudenie.

cimotie s. v. NEAM. RUBEDENIE. RUDĂ. RUDENIE.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

cimótie (-íi), s. f.1. Ramură, creangă. – 2. Rudă, neam. – Var. cemetie. Mag. csimota, csemete (Cihac, III, 490).

Intrare: cimotie
  • silabație: -ti-e
substantiv feminin (F135)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cimotie
  • cimotia
plural
  • cimotii
  • cimotiile
genitiv-dativ singular
  • cimotii
  • cimotiei
plural
  • cimotii
  • cimotiilor
vocativ singular
plural

cimotie

  • exemple
    • Da, da! sînt chiar oleacă de cimotie și cu popa David. HOGAȘ, M. N. 144.
      surse: DLRLC
    • La mănăstirea Neamțului, pe vremea lui mitropolitul Iacob, care era oleacă cimotie cu noi... CREANGĂ, A. 19.
      surse: DLRLC
    • 1.1. expresie Cu toată cimotia = cu toți ai casei; cu toată familia.
      surse: NODEX

etimologie: