3 intrări

12 definiții


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CIMERIÁN, -Ă, cimerieni, -e, s. m. și f., adj. (Persoană) care aparținea unei populații de origine tracă, migrată în Antichitate din nordul Mării Negre în Asia Mică. [Pr.: -ri-an] – Din fr. cimmérien.

Cimerian a. Bosforul Cimerian, nume dat în vechime strâmtoarei dintre Marea-Neagră și Marea de Azov, azi Ienikale sau Kerci.

*cimerián, -ă adj. Al Cimerienilor, un popor scitic de la marea Azovuluĭ. Bosforu Cimerian, strîmtoarea Kercĭ saŭ Ĭenikale.

cimeriéni smp [At: DEX2 / P: ~ri-e~ / E: fr Cimmériens] (Lpl) Populație de origine tracă, migrată în Antichitate din nordul Mării Negre în Asia Mică.

CIMERIÉNI s. m. pl. Populație de origine tracă, migrată în antichitate din nordul Mării Negre în Asia Mică. [Pr.: -ri-eni] – Din fr. Cimmériens.

Bosfor n. 1. Bosforul Tracic, vechiul nume al canalului de Constantinopole; 2. Bosforul Cimerian, vechiul nume al strâmtorii lenikale.

Cimerieni m. pl. popoare mitice pe care Homer le așează la apus, nu departe de locașul morților.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

cimerián (-ri-an) adj. m., s. m., pl. cimeriéni (-ri-eni); adj. f., s. f. cimeriánă, pl. cimeriéne

cimeriéni s. m. pl. (sil. -ri-eni)


Dicționare specializate

Aceste definiții explică de obicei numai înțelesuri specializate ale cuvintelor.

CIMERIÁN, -Ă, cimerieni, s. m. și f. 1. (s. m. și f.) Persoană făcând parte dintr-o populație cu origini obscure, probabil indo-europene și înrudite cu tracii sau iranicii, care a trăit în stepele din nordul Mării Negre și al Caucazului. 2. (s. f.) limba vorbită de cimerieni. 3. (s. m. și f.) Locuitor barbar din ținutul fantastic Cimmeria, pământul natal al lui Conan Barbarul, din scrierile autorului american Robert E. Howard. [ < fr. Cimmériens, gr. Κιμμέριοι ]


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

CIMERIÁN (< cimerieni), etaj al Pliocenului superior din Bazinul Mării Negre, corespunzător Dacianului din Bazinul Dacic.

BOSFORUL CIMERIAN, denumirea grecească antică a strîmtorii Kerci.

Intrare: cimerian (adj.)
cimerian1 (adj.) adjectiv
  • silabație: -ri-an
adjectiv (A21)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cimerian
  • cimerianul
  • cimerianu‑
  • cimeria
  • cimeriana
plural
  • cimerieni
  • cimerienii
  • cimeriene
  • cimerienele
genitiv-dativ singular
  • cimerian
  • cimerianului
  • cimeriene
  • cimerienei
plural
  • cimerieni
  • cimerienilor
  • cimeriene
  • cimerienelor
vocativ singular
plural
Intrare: cimerian (s.m.)
cimerian2 (s.m.) substantiv masculin
  • silabație: -ri-an
substantiv masculin (M23)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cimerian
  • cimerianul
  • cimerianu‑
plural
  • cimerieni
  • cimerienii
genitiv-dativ singular
  • cimerian
  • cimerianului
plural
  • cimerieni
  • cimerienilor
vocativ singular
plural
Intrare: cimeriană
cimeriană substantiv feminin
  • silabație: -ri-a-nă
substantiv feminin (F17)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cimeria
  • cimerian‑
  • cimeriana
plural
  • cimeriene
  • cimerienele
genitiv-dativ singular
  • cimeriene
  • cimerienei
plural
  • cimeriene
  • cimerienelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cimerian, -ă cimerian (2) cimeriană

  • 1. (Persoană) care aparținea unei populații de origine tracă, migrată în Antichitate din nordul Mării Negre în Asia Mică.
    surse: DEX '09

etimologie: