12 definiții pentru cimbrișor


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

cimbrișór sm [At: LB / V: țim~ / Pl: ~i / E: cimbru + -ișor] (Bot; reg) 1 (Șîc) ~-de-câmp Cimbru (1) (Thymus vulgaris). 2-5 (Șhp) Cimbru (2-3) (tânăr).

CIMBRIȘÓR s. m. Plantă erbacee cu flori roșii-purpurii sau albe și cu frunze aromate, folosite în medicină pentru infuzie (Thymus vulgaris).Cimbru + suf. -ișor.

CIMBRIȘÓR s. m. Plantă erbacee cu flori roșii-purpurii sau albe și cu frunze aromate, folosite în medicină pentru infuzie (Thymus vulgaris).Cimbru + suf. -ișor.

CIMBRIȘÓR s. m. Plantă aromatică din familia labiatelor, cu flori roșii-purpurii, rar albe, folosită în medicină ca infuzie (Thymus serpyllum). Frunză verde cimbrișor, Bate murgul din picior. ȘEZ. I 10. Zamă de măr dulce, de șovîrf și cimbrișor de cîmp e bună cînd boala e ușoară. ȘEZ. I 16.

CIMBRIȘÓR ~i m. Plantă erbacee aromatică cu flori divers colorate și cu frunze înguste, folosită în medicină. /cimbru + suf. ~ișor

cimbrișór m. Cimbru de cîmp. V. cimbru.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CIMBRIȘÓR s. (BOT.) 1. (Thymus vulgaris) (reg.) cimbru, lămâioară, sărpun, schinduf, cimbru-de-câmp. 2. (Thymus serpyllum) (reg.) timian, timișor. 3. (Thymus pulegioides) (reg.) schinduf.

CIMBRIȘÓR s. v. săpunel.

CIMBRIȘOR s. (BOT.) 1. (Thymus vulgaris) (reg.) cimbru, lămîioară, sărpun, schinduf, cimbru-de-cîmp. 2. (Thymus serpyllum) (reg.) timian, timișor. 3. (Thymus pulegioides) (reg.) schinduf.


Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

THYMUS L., CIMBRIȘOR, fam. Labiatae. Gen originar din regiuni mediteraneene, cca 48 specii, erbacee, mai rar semilemnoase, adeseori aromatice și odorante. Tulpină culcată sau ascendentă, de cele mai multe ori 4-unghiulară. Frunze mici, întregi, liniare sau rotund-eliptice, lipsite de stipele, plane. Flori hermafrodite, neregulate, dispuse în verticile, reunite în spic scurt, rar. Caliciul persistent, ovat, cu 10-13 nervuri, bilabiat, labiul superior lat, îndepărtat, cu 3 dinți, cel inferior cu 2 dinți. Corolă cu tub cilindric, limbul bilabiat, labiul superior drept, emarginat, aproape plat, 4 stamine distante în partea superioară, dintre care 2 mai lungi și 2 mai scurte, deseori exerte, rar mai scurte, drepte, iar cele interioare pot fi concrescute. Ovar superior, 2 cârpele, 2 loje false. Fruct, nuculă glabră.

Intrare: cimbrișor
substantiv masculin (M1)
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • cimbrișor
  • cimbrișorul
  • cimbrișoru‑
plural
genitiv-dativ singular
  • cimbrișor
  • cimbrișorului
plural
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

cimbrișor pulegioides Thymus

  • 1. Plantă erbacee cu flori roșii-purpurii sau albe și cu frunze aromate, folosite în medicină pentru infuzie (Thymus vulgaris).
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: săpunel 2 exemple
    exemple
    • Frunză verde cimbrișor, Bate murgul din picior. ȘEZ. I 10.
      surse: DLRLC
    • Zamă de măr dulce, de șovîrf și cimbrișor de cîmp e bună cînd boala e ușoară. ȘEZ. I 16.
      surse: DLRLC

etimologie:

  • Cimbru + sufix -ișor.
    surse: DEX '98 DEX '09