8 definiții pentru chiromantă


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chirománt, ~ă smf [At: DA / Pl: ~nți, ~e / E: it chiromante] Persoană care practică chiromanția.

CHIROMÁNT, -Ă, chiromanți, -te, s. m. și f. Persoană care practică chiromanția. – Din it. chiromante.

CHIROMÁNT, -Ă, chiromanți, -te, s. m. și f. Persoană care practică chiromanția. – Din it. chiromante.

CHIROMÁNT, -Ă s.m. și f. Ghicitor în palmă. [< it. chiromante].

CHIROMÁNT, -Ă s. m. f. ghicitor în palmă. (< it. chiromante, fr. chiromante)

CHIROMÁNT ~tă (~ti, ~te) m. și f. Persoană care practică chiromanția. /<it. chiromante

*chirománt, -ă s. (vgr. heiromántis, d. heir, mînă, și manteuomaí, ghicesc). Care înșeală pin chiromanție lumea proastă.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chiromántă s. f., g.-d. art. chiromántei; pl. chirománte

chiromántă s. f., pl. chirománte

Intrare: chiromantă
substantiv feminin (F1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiromantă
  • chiromanta
plural
  • chiromante
  • chiromantele
genitiv-dativ singular
  • chiromante
  • chiromantei
plural
  • chiromante
  • chiromantelor
vocativ singular
  • chiromantă
  • chiromanto
plural
  • chiromantelor

chiromant, -ă chiromant chiromantă

  • 1. Persoană care practică chiromanția.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC DN

etimologie: