7 definiții pentru chiondoreală

chiondoreálă sf [At: DELAVRANCEA, S. 6 / Pl: ~éli / E: ns cf închiondora, chiondorăș] 1 Față posomorâtă. 2 Privire încruntată.

CHIONDOREÁLĂ, chiondoreli, s. f. (Reg.) Privire încruntată, posomorâtă – [În]chiondora + suf. -eală.

CHIONDOREÁLĂ, chiondoreli, s. f. (Reg.) Privire încruntată, posomorâtă – [În]chiondora + suf. -eală.

CHIONDOREÁLĂ, chiondoreli, s. f. Privire încruntată, posomorîtă. De șase ani de cînd îmi mănînci zilele cu neajunsuri și sărăcie; în fitece oră socoteli și catastișe, bufneli și chiondoreli. DELAVRANCEA, S. 112.

CHIONDOREÁLĂ, chiondoreli, s. f. Privire încruntată, posomorâtă. – Din [în]chiondorî + suf. -eală.

chiondoreálă (reg.) s. f., g.-d. art. chiondorélii; pl. chiondoréli

chiondoreálă s. f., g.-d. art. chiondorélii; pl. chiondoréli

Intrare: chiondoreală
chiondoreală substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chiondorea chiondoreala
plural chiondoreli chiondorelile
genitiv-dativ singular chiondoreli chiondorelii
plural chiondoreli chiondorelilor
vocativ singular
plural