17 definiții pentru chinonic

din care

Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHINONIC, chinonice, s. n. Cântare bisericească liturgică executată în timp ce se împărtășește preotul care oficiază slujba. – Din ngr. kinonikón [troparion] „[cântare] cântată în comun”.

chinonic sn [At: GHICA, S. 61 / V: chen~ / Pl: ~uri / E: ngr ϰοινωνιϰόν] (Bis) Priceasnă.

CHINONIC, chinonice, s. n. Cântare bisericească liturgică executată în timp ce se împărtășește preotul ce oficiază slujba. – Din ngr. kinonikón [troparion] „[cântare] cântată în comun”.

CHINONIC, chinonice, s. n. (Înv.) Cîntare bisericească liturgică, în timpul căreia se împărtășesc clericii care slujesc. – Ngr. koinonikón [troparion].

chinonic n. cântare bisericească de împărtășire: n’au mai putut să cânte nici cheruvic nici chinonic GHICA [Gr. mod.].

chinoníc n., pl. e (ngr. kinonikón, [vgr. koinonikón] [subînț. ásma, cîntec], d. koinós, comun. V. cenobiŭ). Priceasnă, troparu pe care-l cîntă coru cînd preutu se împărtășește (ĭa cuminecătura) în altar la liturghie. – Și che-.

Dicționare morfologice

Indică formele flexionare ale cuvintelor (conjugări, declinări).

chinonic s. n., pl. chinonice

Dicționare relaționale

Indică relații între cuvinte (sinonime, antonime).

CHINONIC s. (BIS.) (înv.) priceasnă. (~ul este o cântare bisericească.)

CHINONIC s. (BIS.) (înv.) priceasnă. (~ este o cîntare bisericească.)

Dicționare etimologice

Explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chinonic (chinonice), s. n. – Imn liturgic ce se cînta cînd preotul ia împărtășania. Ngr. (ἆσμα) ϰοινωνιϰόν „(cînt) în comun”.

Dicționare specializate

Explică înțelesuri specializate ale cuvintelor.

chinonic (chenonic) (< gr. ϰοινωνιϰός, adj., „relativ la comuniune”, de unde [τροπάριον] ϰοινωνιϰόν), cântare executată la strană*, spre sfârșitul liturghiei*, când se cuminecă clericii și credincioșii. C. sunt duminicale, săptămânale, praznincale și pentru toate celelalte sărbători din cursul anului bis. Există c. în toate glasurile (v. eh). În Transilvania și Banat se numește priceas[t]nă (< v. sl. причѧшenик, „comuniune, cuminecare”, de la причѧшити, ϰοινωνεῖν, „a fi părtaș”, „a comunica”). În bis. ce posedă cor, este înlocuit uneori prin așa-numitul „concert”.

Dicționare enciclopedice

Definiții enciclopedice

chinonic, chinonice s. n. Imn bisericesc liturgic care se cântă după „Unul sfânt...” la sfârșitul Liturghiei, în timp ce se împărtășesc și credincioșii, și care ține loc de predică. La bisericile care au un cor este înlocuit cu un concert religios; priceasnă. – Din gr. kinonikon.

Intrare: chinonic
substantiv neutru (N2)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chinonic
  • chinonicul
  • chinonicu‑
plural
  • chinonice
  • chinonicele
genitiv-dativ singular
  • chinonic
  • chinonicului
plural
  • chinonice
  • chinonicelor
vocativ singular
plural
chenonic
Nu există informații despre paradigma acestui cuvânt.
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)
info
Aceste definiții sunt compilate de echipa dexonline. Definițiile originale se află pe fila definiții. Puteți reordona filele pe pagina de preferințe.
arată:

chinonic, chinonicesubstantiv neutru

  • 1. Cântare bisericească liturgică executată în timp ce se împărtășește preotul care oficiază slujba. DEX '09
    sinonime: priceasnă
etimologie:
  • limba neogreacă kinonikón [troparion] „[cântare] cântată în comun”. DEX '09 DEX '98

info Lista completă de definiții se află pe fila definiții.