9 definiții pentru chilin


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

chilín, ~ă [At: DOSOFTEI, PS. 378 / V: (reg) cil~ / Pl: ~i, ~e / E: mg külön] (Îrg) 1 a Deosebit. 2-3 (Îla) De ~ Deosebit. 4-5 (Îal) Separat. 6 av Deosebit. 7 sn (Rar) Grămadă.

chilín, -ă adj. (ung. külön, deosebit, despărțit, d. rus. keléĭnyĭ, separat, kélĭĭa, chilie. V. chilie, dechilin. Bern. 1, 499). Vechĭ. Deosebit, despărțit: turmele chiline (Dos.).


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

!chilín (de ~) (înv.) loc. adv.

chilín (înv.) adj. m., pl. chilíni; f. chilínă, pl. chilíne

chilín adj. m., pl. chilíni; f. sg. chilínă, pl. chilíne

de chilín loc. adv., loc. adj.


Dicționare relaționale

Nu reprezintă definiții, ci se indică relații între cuvinte.

CHILÍN adj. v. deosebit, diferit, distinct, separat.

chilin adj. v. DEOSEBIT. DIFERIT. DISTINCT. SEPARAT.


Dicționare etimologice

Se explică etimologiile cuvintelor sau familiilor de cuvinte.

chilín (chilínă), adj. – (Înv.) Separat, distinct, diferit. Mag. külön (Cihac, II, 489). – Der. deschilini, vb. (a separa, a distinge).

Intrare: chilin
chilin adjectiv
adjectiv (A1)
Surse flexiune: DOR
masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chilin
  • chilinul
  • chilinu‑
  • chili
  • chilina
plural
  • chilini
  • chilinii
  • chiline
  • chilinele
genitiv-dativ singular
  • chilin
  • chilinului
  • chiline
  • chilinei
plural
  • chilini
  • chilinilor
  • chiline
  • chilinelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)