8 definiții pentru chiler


Dicționare explicative

Explică cele mai întâlnite sensuri ale cuvintelor.

CHILÉR, chilere, s. n. (Reg.) 1. Încăpere mică la casele țărănești, folosită drept cămară. 2. Încăpere mică și joasă aflată în dosul casei țărănești, folosită ca locuință. – Din tc. kiler.

CHILÉR, chilere, s. n. (Reg.) 1. Încăpere mică la casele țărănești, folosită drept cămară. 2. Încăpere mică și joasă aflată în dosul casei țărănești, folosită ca locuință. – Din tc. kiler.

chilér sn [At: (a. 1812) URICARIUL IV, 353/18 / V: chel~, chelár / Pl: ~i / E: ns cf tc kiler ngr ϰελλάρι(ον), bg килер] (Reg) 1 Mică încăpere, la casele țărănești, cu pivniță zidită sau clădită din bârne, în care se păstrează diferite lucruri și, mai ales, alimente. 2 Despărțitură mică în coliba de la stână, în care se păstrează vasele pline cu lapte Si: (reg) cămară, celar, poiată. 3 (Rar) Ghețărie. 4 (Ist) Denumire dată de turci țărilor (române) din care se aprovizionau cu alimente Si: magaza.

CHILÉR, chilere, s. n. (Regional) 1. Încăpere mică la casele țărănești, în care se păstrează mai ales alimente; cămară. Să fii dumneata sănătoasă, logofeteasă Mărie; vițelul e jupuit și spînzurat în chiler. SADOVEANU, N. P. 41. A rămas acasă, în sat, mița închisă în chiler. SADOVEANU, F. J. 8. Fata se sculă de la gherghef... Apoi se duse în chiler. SANDU-ALDEA, D. N. 194. 2. Încăpere mai mică și mai joasă, aflată în dosul casei și ca o prelungire pe plan înclinat a acesteia, folosită ca locuință.

CHILÉR, chilere, s. n. (Reg.) Încăpere mică la casele țărănești, folosită drept cămară. 2. Încăpere mică și joasă aflată în dosul casei, folosită ca locuință. – Tc. kiler.

chiler n. Mold. chelar (la o casă țărăneăscă): sub chiler sunt pivnițele. [Vechiu rom. cheler, magazie de aprovizionare = turc. KILER (din gr. kellàrion)].

chilér și (vechĭ) chelér n., pl. e (turc. kiler, kĭlar, d. ngr. kelléri, kellári care vine d. lat. cellarium. V. celar). Vechĭ. Magazá, hambar. Azĭ. Munt. Cămară, odăiță de ținut diferite lucrurĭ.


Dicționare morfologice

Se indică corespondența dintre forma de bază a unui cuvânt și flexiunile sale.

chilér (reg.) s. n., pl. chilére

chilér s. n., pl. chilére

Intrare: chiler
substantiv neutru (N1)
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular
  • chiler
  • chilerul
  • chileru‑
plural
  • chilere
  • chilerele
genitiv-dativ singular
  • chiler
  • chilerului
plural
  • chilere
  • chilerelor
vocativ singular
plural
* forme elidate și forme verbale lungi – (arată)

chiler regional

  • 1. Încăpere mică la casele țărănești, folosită drept cămară.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC sinonime: cămară 3 exemple
    exemple
    • Să fii dumneata sănătoasă, logofeteasă Mărie; vițelul e jupuit și spînzurat în chiler. SADOVEANU, N. P. 41.
      surse: DLRLC
    • A rămas acasă, în sat, mîța închisă în chiler. SADOVEANU, F. J. 8.
      surse: DLRLC
    • Fata se sculă de la gherghef... Apoi se duse în chiler. SANDU-ALDEA, D. N. 194.
      surse: DLRLC
  • 2. Încăpere mică și joasă aflată în dosul casei țărănești, folosită ca locuință.
    surse: DEX '09 DEX '98 DLRLC

etimologie: