9 definiții pentru chițibușerie chițibușărie

CHIȚIBUȘERÍE, chițibușerii, s. f. (Rar) Faptă sau apucătură de chițibușar; acțiune plină de chițibușuri. [Var.: chițibușăríe s. f.] – Chițibușar + suf. -ie.

chițibușeríe (rar) s. f., art. chițibușería, g.-d. art. chițibușeríei; pl. chițibușeríi, art. chițibușeríile

chițibușăríe sf [At: DA ms / Pl: ~ríi / E: chițibuș + -ărie] 1 Faptă de chițibușar. 2 Acțiune plină de chițibușuri.

CHIȚIBUȘĂRÍE s. f. v. chițibușerie.

CHIȚIBUȘĂRÍE, chițibușării, s. f. Faptă sau apucătură de chițibușar; acțiune plină de chițibușuri. – Chițibușar + suf. -ie.

CHIȚIBUȘĂRÍE, chițibușării, s. f. Faptă sau apucătură de chițibușar; acțiune plină de chițibușuri.

chițibușăríe s. f., art. chițibușăría, g.-d. art. chițibușăríei; pl. chițibușăríi, art. chițibușăríile

CHIȚIBUȘĂRÍE ~i f. Manifestare de chițibușar. [Art. chițibușăria; G.-D. chițibușăriei; Sil. -ri-e] /chițibușar + suf. ~ie

chițibușăríe f. Procedură compusă din chițibușurĭ.

Intrare: chițibușerie
chițibușerie
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chițibușerie chițibușeria
plural chițibușerii chițibușeriile
genitiv-dativ singular chițibușerii chițibușeriei
plural chițibușerii chițibușeriilor
vocativ singular
plural
chițibușărie substantiv feminin
Surse flexiune: DOR
nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular chițibușărie chițibușăria
plural chițibușării chițibușăriile
genitiv-dativ singular chițibușării chițibușăriei
plural chițibușării chițibușăriilor
vocativ singular
plural